O nouă șopârlă în România!

De cele mai multe ori speciile de reptile sau amfibieni ajung să populeze zone din afara arealului original datorită posesorilor de animale exotice care se plictisesc la un moment dat de achiziția lor și decid să îi ofere „o viață mai bună”.

Dar există și situații când anumite specii sunt aduse neintenționat, de regulă împreună cu roci, sol sau plante luate din habitate naturale și comercializate în alte regiuni drept decorațiuni pentru grădină.

Acesta este și cazul pentru cea mai nouă adiție la herpetofauna țării noastre, șopârla italiană de ziduri, descoperită primăvara aceasta în București.

Originară din Peninsula Apenină, această specie adaptabilă a pătruns alături de mărfuri în foarte multe zone ale Europei printre care Muntenegru, Spania, Franța, Albania, Portugalia, Grecia, Olanda sau Belgia.

Dar a colonizat și Asia, fiind documentată în Cipru și Turcia. A ajuns și pe continentul african, în Libia si Tunisia. Deosebit de interesant este faptul că o duce bine chiar în America de Nord, de exemplu în New York, Kansas, New Jersey și California.

Șopârla italiană de ziduri (Podarcis siculus campestris)

Șopârla italiană de ziduri (Podarcis siculus campestris)

Habitatul unei populații sănătoase

Distribuția în România

Obosiți după treizeci de exemplare documentate (Marius și subsemnatul)

Șopârla italiană de ziduri (Podarcis siculus campestris)

Să fim deci foarte atenți în grădinile botanice sau magazinele pentru amenajări exterioare; mari descoperi putem face chiar la mică distanță de casă.

Pe curând!

 

Reclame

Prima țestoasă, ultimul pițigoi

E foarte greu să găsești în ziua de astăzi locuri unde „mâna omului nu a pus niciodată piciorul”, dar nu imposibil. O categorie aparte de astfel de zone o reprezintă cele de fontieră din sudul țării, care încă mai ascund suficiente habitate interesante.

Hibernacul

Siguranța înainte de toate

Habitat ideal pentru amfibieni

Evident că este foarte palpitant să descoperi specii rare în locuri în care nu era cunoscută existența lor, dar uneori cred că este nevoie să mai și încetinim, să contemplăm și poate să încercăm să vedem lumea prin ochii animalelor pe care le iubim.

De aceea mi-am făcut timp să admir pur și simplu o bună bucată de vreme brotăcelul răsăritean. O fi o specie destul de răspândită, dar aspecul sau exotic mă face să mă simt privilegiat atunci când mă aflu în prezența lui.

Hyla orientalis

O altă experiență interesantă din această primăvară a fost localizarea adăposturilor comune de țestoase dobrogene. Puține lucruri se pot compara cu emoția de a sta nemișcat pe burtă dimineața la gura galeriei, când prietenii cu carapace ies tacticos unul după altul pentru a se sori și a se hrăni în jurul tău.

Prima galerie cu Testudo graeca

O altă locație

Și cum admiram eu țestoasele am simțit că sunt la rândul meu privit. Nu erau cei de la Poliția de Frontieră pe care îi anunțăm de fiecare dată despre intențiile și itinerariile noastre, ci Pițigoii de Livadă! 🙂

După nouă ani de căutări am reușit să văd în sfârșit cea de a noua și ultima specie de pițigoi care îmi mai lipsea din fauna țării.

Poecile lugubris

Festina lente!

 

 

 

 

 

 

 

 

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

          Nu țin minte să fi fost vreo specie de șopârlă din cele care se află pe teritoriul țării care să îmi fi pus atâtea probleme în localizare și apoi fotografiere, dar cu toate acestea rămâne în continuare favorita mea.

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Este destul de rapidă și nuantele cafenii o ajută să se camufleze desigur, însă alegerea microhabitatelor și distribuția foarte fragmentată, în ciuda existenței habitatelor propice, sunt cele care fac din identificarea de noi populații o adevărată provocare.

Județele cu prezență sigură

Ecoton

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

Poiană

          Dacă vreți să o vedeți atunci puteți porni primăvara către pădurile din sudul țării. Căutați în poieni dar și pe liziere, unde se soresc de cele mai multe ori alături de gușteri.

Luați doar fotografii

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Ascultați cu mare atenție foșnetele ce vin din covorul de frunze. Dacă sunetul este de intenistate și durată mare, atunci sigur este un gușter panicat pe undeva.

          Dar dacă este mai delicat, cercetați cu atenție zona, în special la baza tufelor. Mai ales a celor cu spini.

          Pe curând!

Șopârlița de frunzar (Ablepharus kitaibelii)

          Minusculă, maronie și misterioasă, această reptilă periclitată este fară îndoială una dintre cele mai problematice specii pentru fotografii de herpetofaună.

Ablepharus kitaibelii stepaneki

          Preferă pădurile de foiase din sudul țării unde vânează mici nevertebrate în covorul de frunze uscate. Localizarea habitatelor nu este chiar atât de dificilă. Observarea unui exemplar necesită însă foarte multă răbdare. Iar fotografierea cere nervi de oțel.

Distribuția pe județe

Șopârliță in situ

Luminiș

          Pe cât sunt de mici, pe atât sunt de rapide. Dar dacă sunteți dispuși să parcurgeți kilometri de liziere și luminișuri, de preferință în patru labe, atunci parcă se întrevede posibilitatea bifării speciei.

Ablepharus kitaibelii stepaneki

Ablepharus kitaibelii stepaneki

          Mult succes!

Obiceiuri de Gerar

          De mulți ani ne place ca în primele zile din ianuarie să căutăm păsări mari și mici pe plajele pustii dar și amfibieni în zonele neînghețate din sudul țării.

          Alături de  un termos mare de ceai, haine groase și multă voie bună am reușit ca și la începutul acestui an să ne bucurăm de aventură, zăpadă, gâște, cărți și broaște; ceea ce vă dorim și vouă.

Echipa completă

Gâște cu gât roşu (Branta ruficollis)

Broasca rugoasă verde (Bufotes viridis variabilis)

O lectură pentru întreaga familie

          Pe curând!