Creatura din crater

          Pentru majoritatea Buzăul însemnă Pleșcoi si cârnații aferenți; pentru naturaliști însă, Pâclele Mari și Mici. Iar pentru herpetologi cele mai frumoase zone din județ sunt cele care încep fix unde se termină vulcanii, drumurile și restaurantele.

          Căci acolo se spune că sălășluiesc creaturi de legendă, mari cât stâlpii de telegraf, cu mușcătura capabilă să lase vaca fără lapte și un vârf al cozii înzestrat cu un venin mai puternic  și decât cel al viperelor.

Vulcanii Norocoși

Cam ce cred localnicii ca au zărit

Peisaj selenar

         Unii se jură că dimineața creaturile ies șuierând din tunelurile subpământene prin care circulă și chiar că o dată bestia încolțită a dărâmat un excavator!

Habitat promițător

Posibilă pradă – codobatura albă

          Am auzit și noi sunetele ciudate, am văzut găurile, utilajele răsturnate și pe undeva speram să dăm de dragon. Nu a fost să fie iar până când se va arăta din nou, ne vom mulțumi  doar cu un…balaur.

Balaurul (Elaphe sauromates)

          Spor la căutări!

Reclame

Misterul țestoasei bănățene

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Distributia actuală

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

🙂

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

În teorie

În practică

          Spor la descoperiri!

Țestoasa de supă

          Ciudată denumire, recunosc, dar cel puțin pe aceasta nu am dat-o eu, ci este luată din cărți. Eu i-aș fi zis simplu și elegant, țestoasa de mare.

          Dar acum că am depășit momentul dați-mi voie să vă spun că deși specia de care vorbim astăzi nu a fost observată în apele noastre teritoriale, prezența ei a fost dovedită totuși în Marea Neagră. De trei ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești iar în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești.

          Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Midia, Corbu, Vadu …

Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

          Deși seamănă cu careta la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur mod pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci este Caretta caretta. Dar dacă sunt doar patru, ați dat lovitura, Chelonia mydas!

Plăcile costale

Cu răbdarea treci și marea

          Mult succes!

 

 

De prin sertare

          Inspirat de joaca Mariei cu fosile și dinozauri am săpat și eu puțin în arhiva de fotografii și date.

Paleoherpetologie 🙂

           Pe lângă o serie de amintiri extraordinare am găsit și câteva descoperiri interesante pe care nu cred să vi le fi prezentat până acum.

             Este vorba de trei premiere județene care vin în completarea distribuției speciilor în țara noastră. Totodată acestea ridică întrebări legate de capacitatea de a identifica corect taxonii înrudiți, de importanța porturilor pentru pătrunderea herpetofaunei alohtone și nu în ultimul rând despre cât de multe mai avem de aflat despre prietenii noștri cu solzi.

           Septembrie 2005

          O explorare a pădurilor din sudul Prahovei nu a scos în cale șopârla dorită, ci primul șarpe de apă pentru județ. (Cu verde răspândirea cunoscută, cu albastru datele proprii)

Natrix tessellata – Poienarii Burchii PH, 12.09.05

           Iunie 2008

          Pe o ploaie sănătoasă am pornit către o mlaștină din nordul Ilfovului pentru a fotografia amfibieni. Între sutele de broaște mari de lac una s-a dovedit a fi o specie nouă pentru județ, broasca mică verde.

Pelophylax lessonae – Grădiștea IF, 01.06.2008

          Martie 2009

        Într-o tură după tritoni pe malul Dunării am găsit o nouă specie de șopârlă pentru județul Călărași, sosită cel mai probabil cu un transport de materiale de construcție de la vecinii bulgari.

Podarcis muralis – Oltenița CL, 22.03.2009

           Sunt încă destule regiuni ale României insuficient studiate și sper că v-am inspirat să cercetați cu mare atenție județul în care locuiți sau în care vă petreceți vacanțele.

           Spor la căutări!

Țestoasa chinezească cu carapace moale

          După cum probabil știți deja, iubesc țestoasele, fie ele acvatice sau terestre, mari sau mici, autohtone sau alohtone. Drept urmare îmi face mare plăcere să îmi petrec timpul în mijlocul a câtorva populații „mixte” din sudul țării.

          Anul trecut am avut ocazia de a documenta prima zonă din județul Ilfov cu Pelodiscus sinensis. În acest an am identificat țestoasa chinezească cu carapace moale într-un nou habitat.

Trachemys, Pseudemys și…

          Specia este foarte frumoasă, diferită, interesantă și deosebit de adaptabilă. A fost introdusă în multe puncte de pe glob la fel ca și Trachemys scripta, dar spre deosebire de ea, populațiile din arealul natural al țestoasei dispar într-un ritm alarmant odată cu transformarea malștinilor din China și Vietnam în culturi agricole.

          Unde mai punem că este crescută pentru a fi consumată sub formă de  supă, țestoasa chinezească cu carapace moale este una dintre speciile care în viitorul apropiat ar putea fi văzută doar în ferme și populații alohtone.

Pelodiscus sinensis

          Evident, nu încurajez sub nicio formă introducerea de țestoase exotice în fauna țării, dar în niciun caz nu sunt pentru distrugerea celor ajunse aici fără voia lor.

          Pe curând!