Prima pagină

Broasca rugoasă brună

Lasă un comentariu

Greu de crezut, dar unul dintre cei mai interesanți amfibieni de la noi a ajuns să fie preț de câteva secole și unul dintre cele mai hulite și persecutate animale.

1

Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Majoritatea copiilor râd acum la auzul poveștilor cu broscoi magici care dau râie sau negi celor ce îndrăznesc să îi atingă, dar mulți bunici încă se jură că este purul adevăr; ba chiar o mătușă de a unui vecin de-al lor a pățit-o când erau ei tineri și plecau cu caprele pe deal.

Suntem însă în secolul XXI și trebuie să ne fie foarte clar că Pământul nu este plat, pisicile negre nu aduc ghinion, cucuvelele nu prevestesc vreo moștenire și broaștele nu au râie.

2

Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Dar de unde să fi provenit acest mit?

Teoria mea are legătură cu ocupația străveche a locuitorilor țării noastre și anume păstoritul. Săracii țărani de odinioară munceau foarte mult cu și pentru animalele din ogradă. Le tundeau, le mulgeau, le hrăneau și le plimbau. Problema este că în acele timpuri îndepărtate igiena personală nu era primordială. Și nu doar în rândul păstorilor.

Drept consecință, un acarian parazit exclusiv pe mamifere, numit Sarcoptes scabiei, o ducea la la fel de bine pe pielea unui cioban ca pe a unei capre, a unui câine sau a unui porc. Iritațiile astfel dobândite erau inestetice și enervante.

În același timp, pentru a face loc satelor și pășunilor, multe păduri au început să fie defrișate. Se dorea mai mult pământ arabil dar și un număr mai mic de lupi. Așa că în marginea codrilor au răsărit adăposturile vitelor, cu grămezile lor de furaje și bălegar, adevărați magneți pentru insecte. Iar acele insecte au atras, ați ghicit, amfibienii din pădure, printre care și broaștele Bufo.

Având pielea bogată în glande tegumentare, broasca maronie găsită dormind într-o grămadă de lemne a fost paratrăsnetul perfect pentru frustrările ciobanului cu pielea vrașite. Doar nu era să dea vina pentru bubele și mâncărimile sale pe vitele care îl hrăneau și îl îmbrăcau sau pe câinii care îi păzeau agoniseala. Și așa a ocărât-o ca broască … râioasă.

3

Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Să vedem ce e cu negii acum.

Cu toții știm că arată ca niște protuberanțe ale pielii, preponderent închise la culoare. Mai puțin cunoscut este faptul că resposabil pentru apariția lor nu este deochiul, blestemul sau broscoiul, ci un virus. Și nu un virus care este prezent pe broaște ci unul specific nouă, virusul papiloma uman. Iar cea mai bună metodă pentru prevenirea infecțiilor este, evident, igiena cea neglijată în trecut.

6

Habitat

Frumoasa broască rugoasă brună (Bufo bufo), cu ochii ei ca de chihlimbar, este răspândită în toate județele României unde populează pădurile întinse de foioase și de amestec.

Una din trăsăturile cele mai deosebite ale acestei specii nu este însă pielea, ci migrația de primăvară. Broaștele utilizează un habitat pentru activitatea terestră și hibernare iar un altul pentru reproducere. Astfel că după terminarea iernii și topirea zăpezilor călătoresc și câțiva kilometri în căutarea bălților temporare unde vor depune șiragurile cu mii de ouă.

Iar în timpul acestor migrații masive are loc și acuplarea, perechile formându-se înainte ca partenerii să ajungă în apă.

7

Pereche

8

Depunera ouălor

Un alt mit, de această dată inofensiv, legat de peregrinarea din primăvară ar fi că mamele își cară puii în spate. 🙂

Spor la observații!

2019 pe scurt

Lasă un comentariu

Pentru herpetologia românească 2019 a fost unul dintre cei mai buni ani, în opinia mea plasându-se alături de cei în care s-a redescoperit Eryx sau în care ne-a vizitat Caretta.

În primul rând am avut parte de niște schimbări taxonomice majore. Pe unele le anticipam, iar altele ne-au demonstrat câte mai sunt de descoperit pe bătrânul continent. Să începem!

Subspecia broaștei de pământ verzi prezente la noi a fost ridicată la rang de specie, astfel Pelobates syriacus balcanicus a devenit Pelobates balcanicus.

1 Pel bal

Pelobates balcanicus

La gușterul vărgat dobrogean am avut parte de un șoc de proporții și anume că nu face parte din specia din care credeam, ci din cu totul alta. Așadar, nu avem în țară Lacerta trilineata, ci Lacerta diplochondrodes. Diplochondrodes, nu Diplodocus. 🙂

3 Lac dip

Lacerta diplochondrodes

Cea mai așteptată schimbare a fost cea legată de vipera de silvostepă, care din subspecie a viperei comune a fost reevaluată ca specie de sine stătătoare, Vipera nikolskii.

2 Vip nik

Vipera nikolskii

Însă adevăratele surprize nu au venit din eprubetele cu ADN, ci din observațiile de teren.

3.1

Prin jungla urbană

Astfel herpetofauna României s-a îmbogățit în acest an cu două șopârle noi. În plus, am confirmat și reproducerea uneia descoperite vara trecută:

IMG_0025

Podarcis siculus campestris (click pentru detalii)

5 P m mac

Podarcis muralis maculiventris (click pentru detalii)

6 Med dan

Mediodactylus danilewskii danilewskii (click pentru detalii)

Ca de obicei, la sfârșitul sezonului aș vrea să vă recomand ceva de citit.  Pentru început un site deosebit născut din pasiune pură – Enciclopedia șerpilor din România. Garantez pentru acuratețea informaților, îl știu bine pe consultant: 😉

New Bitmap Image

Şerpedia

Apoi, această carte revoluționară, ideală de pus sub brad. Este despre șerpii din toată lumea și mai ales din toate timpurile. Sau mai bine zis șopârlele-șerpi…

8 Carte 2

The Origin of Snakes – Morphology and the Fossil Record, 2019

Sărbători fericite și să ne vedem cu bine în 2020!

 

Prima populație de gecko

Un comentariu

Dacă anul trecut am fotografiat primul Mediodactylus danilewskii din România, acum iată că am descoperit în cu totul altă zonă o întreagă populație – câteva zeci de exemplare de toate vârstele și dimensiunile.

Habitatul este și el foarte interesant, fiind vorba de ruinele Conacului Dudești situate în sud-estul capitalei.

IMG_20190822_224412 (2)

Gecko (Mediodactylus danilewskii danilewskii)

IMG_20190822_221446 (2)

Investigații nocturne

IMG_201

Corcodușii erau plini, zidurile exterioare la fel; chiar și casele sau firmele aflate în vecinătate

img5

Gecko (Mediodactylus danilewskii danilewskii)

Sunt animale absolut fascinante. Deși camuflajul este principalul sistem defensiv, viteza de deplasare, atât în plan vertical cât și orizontal, depășește orice așteptare. Iar comportamentul social, cu împărțirea pașnică a microhabitatelor la care se adaugă sunetele că niște plescăituri prin care țin legătura cu semenii mai îndepărtați ne-au uimit.

Legat de originea lor, ipoteza mea este că fondatorii coloniei au sosit în urmă cu câțiva ani în spațiile de bagaje ale autocarelor firmei de transport ce are sediul în curtea complexului.

Mulțumesc echipei formate din Cristian, Marius, Dan și Doru, dar și angajaților și locatarilor anonimi din zonă care ne-au permis accesul pe proprietățile lor.

Pe curând!

 

 

Noutăți despre țestoasa de Florida

Lasă un comentariu

Îndrăgită de copii și bunici, sursă de inspirație pentru Țestoasele Ninja, aducătoare de profit pentru industria pet-shop-urilor și generatoare de dezechilibre ecologice…

Omiprezenta țestoasă de Florida (Trachemys scripta elegans) se numără probabil printre cele mai frumoase reptile dar este și una dintre cele mai detestate de majoritatea conservaționiștilor, fiind inclusă în top 100 al celor mai periculoase specii invazive din lume.

Scenariul este același pe tot globul: un copil primește o mică țestoasă cumpărată de la pet-shop, aceasta crește rapid, interesul pentru ea scade în același ritm iar în final părinții hotărăsc că e mai bine pentru toată lumea ca animalul să fie eliberat în cel mai apropiat lac. Și astfel încep problemele pentru speciile native.

IMG_0031

Adult

În România țestoasele cu tâmple roșii au apărut la vânzare după „revoluție”. Pe teritoriul Uniunii Europene a fost interzis comerțul cu această subspecie din 1997, dar importatorii au continuat să aducă specia sub formă de rase cu colorit galben sau portocaliu. Într-un final s-au reorientat spre alte specii exotice iar Trachemys a dispărut cu desăvârșire din magazine.

46. Testoasa de Florida

Județele cu prezență confirmată

Țările din jurul Mediteranei au de mulți ani populații reproducătoare, dar la noi acest lucru era considerat aproape imposibil. Se știe însă că speciile invazive fac casă bună cu încălzirea globală…

De ani buni monitorizez țestoasele de Florida din București și am avut ocazia să observ cum se curtează, cum se împerechează și chiar cum depun ouăle. Dar de la a depune ouă și până la a ieși din ele o nouă generație, e cale lungă. Se putea spune pe bună dreptate că ouăle nu erau fertile, că adâncimea și tipul solului nu sunt adecvate pentru eclozare, că poate câinii vagabonzi și șobolanii distrug cuiburile, sau că juvenili nu pot supraviețui hibernării, etc.

Așa că pentru a elimina orice dubiu, voi prezenta acum doar locațiile descoperite de mine în care Trachemys scripta a eclozat în natură alături de puii speciei native Emys orbicularis: 1) Parcul Circului, 2) Parcul Carol, 3) Parcul Natural Văcărești, 4) Parcul Tineretului.

Pui

Pui eclozat în sălbăticie, observat anul acesta

O soluție simplă de reducere a impactului speciei americane și care să implice  costuri scăzute este segregarea. Țestoasele native pot fi duse în lacurile naturale, râurile sau ariile protejate din oraș iar cele alohtone pot să trăiască în lacurile antropice izolate pentru a servi ca resursă educațională pentru publicul larg.

Fiți așadar cu ochii după țestoasele exotice, e posibil să se reproducă și în parcul de lângă voi.

Pe curând!

 

Magia mormolocilor

Lasă un comentariu

Vara nu este tocmai ușor să găsești reptile și amfibieni, majoritatea încercând să scape de căldura necruțătoare retrăgându-se în pământ sau mutându-și perioada de activitate pe durata nopții.

Dar această regulă are o excepție extraordinară sub forma fascinantelor larve de broaște și tritoni. Orice baltă merită explorată în căutarea creaturilor ciudate cu branhii filamentoase și picioare ce pot varia de la zero la patru.

În vacanța de vară putem găsi prin ochiurile de apă chiar broaște cu coadă și mormoloci gigant!

P1190773

Coada se va resorbi în câteva zile

P1190831

Mormolocii pot avea între 1 și … 18 centimetri

Ce ne trebuie?

  1. Minciog ușor, de preferat cu coadă lungă;
  2. Recipient transparent pentru observații;
  3. Telefon pentru fotografii și comunicat rudelor rezultatul expedițiilor;
  4. Pălărie sau șapcă, apă de băut, puțină cremă de soare și multă curiozitate!
64644913_2399412100124127_3221054974683250688_o

Ne jucăm și învățăm

IMG_0005

Broasca rugoasă verde poate depune până la 15000 de ouă!

Iată și cartea mea pentru plajă, pe care v-o recomand cu multă … căldură: 😉

Vacanță frumoasă, lectură plăcută și spor la observații!

Older Entries