Prima pagină

Țestoasa de supă

Lasă un comentariu

          Ciudată denumire, recunosc, dar cel puțin pe aceasta nu am dat-o eu, ci este luată din cărți. Eu i-aș fi zis simplu și elegant, țestoasa de mare.

          Dar acum că am depășit momentul dați-mi voie să vă spun că deși specia de care vorbim astăzi nu a fost observată în apele noastre teritoriale, prezența ei a fost dovedită totuși în Marea Neagră. De trei ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești iar în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești.

          Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Habitat

Midia, Corbu, Vadu …

P1170744b

Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

          Deși seamănă cu careta la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur mod pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci este Caretta caretta. Dar dacă sunt doar patru, ați dat lovitura, Chelonia mydas!

Placi costale

Plăcile costale

Asteptarea

Cu răbdarea treci și marea

          Mult succes!

 

 

Reclame

De prin sertare

Lasă un comentariu

          Inspirat de joaca Mariei cu fosile și dinozauri am săpat și eu puțin în arhiva de fotografii și date.

IMG_0006

Paleoherpetologie 🙂

           Pe lângă o serie de amintiri extraordinare am găsit și câteva descoperiri interesante pe care nu cred să vi le fi prezentat până acum.

             Este vorba de trei premiere județene care vin în completarea distribuției speciilor în țara noastră. Totodată acestea ridică întrebări legate de capacitatea de a identifica corect taxonii înrudiți, de importanța porturilor pentru pătrunderea herpetofaunei alohtone și nu în ultimul rând despre cât de multe mai avem de aflat despre prietenii noștri cu solzi.

           Septembrie 2005

          O explorare a pădurilor din sudul Prahovei nu a scos în cale șopârla dorită, ci primul șarpe de apă pentru județ. (Cu verde răspândirea cunoscută, cu albastru datele proprii)

DCFC0008.JPG

35. Sarpele de apa

Natrix tessellata – Poienarii Burchii PH, 12.09.05

           Iunie 2008

          Pe o ploaie sănătoasă am pornit către o mlaștină din nordul Ilfovului pentru a fotografia amfibieni. Între sutele de broaște mari de lac una s-a dovedit a fi o specie nouă pentru județ, broasca mică verde.

01.06.08

Pel les

2. Broasca mica verde

Pelophylax lessonae – Grădiștea IF, 01.06.2008

          Martie 2009

        Într-o tură după tritoni pe malul Dunării am găsit o nouă specie de șopârlă pentru județul Călărași, sosită cel mai probabil cu un transport de materiale de construcție de la vecinii bulgari.

22.03.09

25. Soparla de ziduri

Podarcis muralis – Oltenița CL, 22.03.2009

           Sunt încă destule regiuni ale României insuficient studiate și sper că v-am inspirat să cercetați cu mare atenție județul în care locuiți sau în care vă petreceți vacanțele.

           Spor la căutări!

Țestoasa chinezească cu carapace moale

Lasă un comentariu

          După cum probabil știți deja, iubesc țestoasele, fie ele acvatice sau terestre, mari sau mici, autohtone sau alohtone. Drept urmare îmi face mare plăcere să îmi petrec timpul în mijlocul a câtorva populații „mixte” din sudul țării.

          Anul trecut am avut ocazia de a documenta prima zonă din județul Ilfov cu Pelodiscus sinensis. În acest an am identificat țestoasa chinezească cu carapace moale într-un nou habitat.

IMG_0065

Trachemys, Pseudemys și…

          Specia este foarte frumoasă, diferită, interesantă și deosebit de adaptabilă. A fost introdusă în multe puncte de pe glob la fel ca și Trachemys scripta, dar spre deosebire de ea, populațiile din arealul natural al țestoasei dispar într-un ritm alarmant odată cu transformarea malștinilor din China și Vietnam în culturi agricole.

          Unde mai punem că este crescută pentru a fi consumată sub formă de  supă, țestoasa chinezească cu carapace moale este una dintre speciile care în viitorul apropiat ar putea fi văzută doar în ferme și populații alohtone.

IMG_0106

Pelodiscus sinensis

          Evident, nu încurajez sub nicio formă introducerea de țestoase exotice în fauna țării, dar în niciun caz nu sunt pentru distrugerea celor ajunse aici fără voia lor.

          Pe curând!

 

 

 

 

 

Gecko-ul, o specie nouă în fauna României !

Lasă un comentariu

         Deși probabil pare un animal exotic, acest fel de șopârlă trăiește în aproape toate țările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia și chiar Ungaria.

          Foarte aproape de granițele noastre a fost găsit mai jos de Giurgiu, în orașul Ruse și pe litoralul Mării Negre, lângă Capul Caliacra.

         În România mă așteptăm să apară în porturile de la Dunăre, pe unde tot răsar populații noi de șopârle de ziduri sosite pe barjele cu piatră, dar în niciun caz în … București.

IMG_20180630_195902

Habitat

          Astăzi, 30.06.2018 am fotografiat un exemplar în capitală și fiind vorba despre un juvenil este rezonabil să presupunem că specia s-ar putea reproduce la noi.

IMG_20180630_192720

Primul meu Mediodactylus danilewski

New Bitmap Image

Distribuția complexului kotschyi conform The Reptile Database (reptile-database.org)

Original - Copy

Răspândirea în România: verde – județe confirmate, portocaliu – județe posibile deci prioritare pentru investigații

IMG_0018

Pregătiri pentru sesiunea foto

IMG_0011

Mediodactylus danilewski

           Cercetările continuă în zonele urbane, care iată că pot oferi provocări la fel de interesante ca și râpele cu boa sau văile cu vipere.

          Dacă observați cumva astfel de șopârle în plimbările voastre chiar și până la magazin, nu uitați vă rog să le fotografiați cu telefonul și să mi le trimiteţi. Firmele luminoase sau corpurile de iluminat stradal atrag insecte, iar gâzele gustoase sunt irezistibile pentru un gecko.  

          Mulțumesc, Doru și Răzvan; a fost o ieșire pe cinste!

 

 

 

 

 

Creatura din crater

Lasă un comentariu

          Pentru majoritatea Buzăul însemnă Pleșcoi si cârnații aferenți; pentru naturaliști însă, Pâclele Mari și Mici. Iar pentru herpetologi cele mai frumoase zone din județ sunt cele care încep fix unde se termină vulcanii, drumurile și restaurantele.

          Căci acolo se spune că sălășluiesc creaturi de legendă, mari cât stâlpii de telegraf, cu mușcătura capabilă să lase vaca fără lapte și un vârf al cozii înzestrat cu un venin mai puternic  și decât cel al viperelor.

IMG_0021

Vulcanii Norocoși

31967932_2070112339923255_3523775406555529216_n

Cam ce cred localnicii ca au zărit

IMG_0010

Peisaj selenar

         Unii se jură că dimineața creaturile ies șuierând din tunelurile subpământene prin care circulă și chiar că o dată bestia încolțită a dărâmat un excavator!

IMG_0033

Habitat promițător

IMG_0017

Posibilă pradă – codobatura albă

          Am auzit și noi sunetele ciudate, am văzut găurile, utilajele răsturnate și pe undeva speram să dăm de dragon. Nu a fost să fie iar până când se va arăta din nou, ne vom mulțumi  doar cu un…balaur.

IMG_00072

Balaurul (Elaphe sauromates)

          Spor la căutări!

Older Entries