Zece

1 comentariu

          Iată că a trecut un deceniu de când am lansat FieldherpingRomania și tot atâta vreme de când am întemeiat o familie. Zece ani și parcă a fost ieri…

noi1

Familia Cioflec – 2007 🙂

          Și ce credeți că am făcut după ce am trecut pe la ofițerul stării civile? Păi am pus binoclul și cârligul în rucsac și plecat după reptile și amfibieni desigur! Iar destinația aleasă de Corina fost insula Kerkyra din Marea Ionică, un mic paradis herpetologic și ornitologic.

Habitate1

Habitate

          Acum vă las să admirați zece specii întâlnite atunci. Unele lipsesc din fauna României, altele au la noi subspecii înrudite dar două le putem vedea și în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Sunt convins că vă veți da seama ce și cum. 😉

Elaphe quatuorlineata1

Elaphe quatuorlineata

Podarcis ionicus

Podarcis ionicus

Testudo hermanni boetgeri

Testudo hermanni boettgeri

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Rana dalmatina

Rana dalmatina

Vipera ammodytes meridionalis

Vipera ammodytes meridionalis

Emys orbicularis helleninca

Emys orbicularis hellenica

Lacerta trilineata major

Lacerta trilineata major

Xerotyphlops vermicularis

Xerotyphlops vermicularis

Stellagama stellio stellio

Stellagama stellio stellio

P1040395a

Cu binoclul atunci…

18190913_10155232072446810_833164959_n

cu binocluri acum 😉

          Vă dorim o primăvară de nota zece!

Specii noi

Lasă un comentariu

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

16804232_1858854177715740_1550917810504647854_o

Testoasa de apa – pereche

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile invazive originare din SUA.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu două subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans) și țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta).

IMG_0024

Testoasa cu tample rosii

DSCF0022

Testoasa cu tample galbene

          În toamna anului 2013 a apărut și țestoasa hartă (Graptemys pseudogeographica).

DSCF0024

Testoasa harta

          Iar ca și cum trei concurenți nu ar fi fost de ajuns, începând cu anul 2016 avem în câteva zone din oraș și țestoasa de râu (Pseudemys concinna concinna)!

IMG_0043 (2)

Testoasa de rau

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în grădini zoologice iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

O nouă premieră

2 comentarii

          Până în anul 2011 se știa despre prezența viperei lui Nikolsky (Vipera berus nikolskii) în județele Iași, Vaslui, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău, Dâmbovița și Vâlcea. O distribuție aproape continuă în pădurile de stejar situate în jurul izohipsei de 200 de metri, cu două mici excepții: Argeș și Prahova.

IMG_0034

Habitat

          În toamna anului 2016 am intrat în posesia unor fotografii ce dovedeau existența unei populații în Platforma Cândești din județul Argeș.

           Mai rămânea așadar Prahova…Și iată că pe 8 aprilie primesc un telefon de la Marius, care îmi spune că se află în județul despre care știa că nu îmi dădea pace și că are în fața lui o viperă neagră! Am prins mănușa de rucsac, am aruncat cârligul în mașină și într-o oră am ajuns pentru a face măsurătorile de rigoare. Și a durat ceva, întrucât am găsit multe exemplare.

dreapta (2)

Labiale, sublabiale…

dreapta

loreale, circumoculare…

a

subcaudale…

b

ventrale…

sus

intercanthale si parafrontale 🙂

Masculi

Date despe masculi

Femele

Date despre femele

IMG_0093

Vipera berus nikolskii

2

Marian, Marius, subsemnatul si Dan

1

Vipera lui Nikolsky sau vipera de silvostepa

          Oare să încercăm și în Gorj?! 😉

Misterul țestoasei bănățene

2 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuala

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

In teorie

Detaliu

In practica

          Spor la descoperiri!

Vipera lui Nikolsky

Lasă un comentariu

          Nu știu exact cum anume s-a întâmplat, dar adevărul este că vipera lui Nikolsky (Vipera berus nikolskii) a devenit șarpele meu preferat. Bănuiesc că responsabilul de această situație ar fi prietenul Marius Iancu și pasiunea lui contagioasă pentru aceste ”diamante negre”.

           Așa că primul weekend din primăvară ne-a găsit studiind o populație aflată la limita sudică a arealului de distribuție a subspeciei, situată nu departe de București.

habitat

Habitatul

tong

Echipamentul

echipa

Echipa

t

🙂

FotorCreated

Femele 2016

Masculi 2016

Masculi 2016

Masculi 2017

Masculi 2017

Untitled

Date colectate despre masculi

f

si despre femele

          Iată așadar și șarpele care a reușit sa detroneze balaurul dobrogean:

vipera-lui-nikolsky

Vipera lui Nikolsky (Vipera berus nikolskii)

           În încheiere vă las cu cu două cadre care sper să ilustreze dragostea și respectul nostru pentru aceste fragile ființe.

14484721_1309293259110851_5071231972975635975_n

Marius si minunea

img_20170305_162516

Vlad si vedeta

          Pe curând!

Gata!

Lasă un comentariu

           De dimineață soarele mi-a zâmbit, păsările cântau și streşinile curgeau cum nu mă așteptăm pentru începutul lunii februarie. O zi bună de ieșit din casă, așa că am pregătit binoclul. Apoi mi-am amintit că azi noapte ne-a și plouat. Prima ploaie pe anul acesta. Oare nu cumva?..

img_0042

Parcul Natural Vacaresti

           Ba da, migrația amfibienilor a început! Așadar, pentru mine este deja primăvară. 😉

img_0055

Ce avem aici?

img_0018

Tritonul cu creasta (Triturus cristatus)

          Mult succes în noul sezon.

Șarpele de sticlă (Anguis colchica)

Lasă un comentariu

          Frumoasă denumire pentru o reptilă a croit poporul român, trebuie să recunosc.  Dar fie că vă vine a crede sau nu, eu trebuie să va spun crudul adevăr: animalul acesta … nu este făcut din sticlă ca peștii puși pe televizoarele alb-negru de acum trei decenii. Și nici un șarpe nu este.

Fb

Anguis colchica incerta

          Acum îi zicem năpârcă acestei frumoase creaturi, care este de fapt o șopârlă fără picioare. Și deși legendele abundă în jurul ei, vă jur că nu sare, nu este veninoasă, nici măcar nu mușcă. Este un animal timid și temător, care atunci când este stresat renunță la coadă pentru a distrage atenția prădătorilor în timp ce el se furișează prin frunziș.

Habitat

Habitat

          Duce o viață simplă dar lungă. Șopârla de aproximativ 46 de centimetri trăiește 46 de ani! Secretele longevității și pielii netede cred că au de a face cu somnul de frumusețe  la rădăcinile copacilor și dieta disociată cu limacși și râme.

          Poate fi observată relativ ușor dimineața sorindu-se pe liziere, iar pe vreme mai răcoroasă și sub bușteni. Chiar dacă nu reușiți să o fotografiați din prima veți putea identifica mai ușor vârsta sau genul specimenului dacă țineți minte că femelele sunt maronii, juvenilii aurii, iar masculii au pete…albăstrii!

Femela

Femela

Juvenil

Juvenil

Mascul

Mascul

          În România este răspândită în majoritatea regiunilor, dar în zona de sud încă mai este loc de premiere județene.

Harta

Judetele cu semnalari

          Spor la descoperiri!

Mascul 1

Albastru de Anguis; fara Photoshop

Older Entries