Puțină culoare

1 comentariu

          Pe o vreme tare ploioasă am decis să plec cu Marius după vipere de silvostepă, dar nu din cele negre, nu în locațiile cunoscute, ci după unele cu colorit criptic și într-o zonă nouă, total necunoscută dar care arăta bine pe hartă. 😉

IMG_0018

Habitat

          Să fi fost ochii lui foarte antrenați, să fi fost expoziția habitatului sugerat de mine sau poate pur și simplu noroc chior…cine știe!? Important este că am descoperit o nouă locație cu vipere și că ne-am retras la mașină exact când a pornit grindina. 🙂

IMG_0091 - Copy

Vipera berus nikolskii – subadult

IMG_0056 - Copy

Vipera berus nikolskii – juvenil

IMG_20170617_110729

Cum sa nu le iubesti?!

          Pe curând!

Specii invazive

Lasă un comentariu

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

IMG_0002 - Copy

Testoasa de apa

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile introduse.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu trei subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans), țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta) și țestoasa de Cumberland (T. s. troostii).

IMG_0024

Testoasa cu tample rosii

Testoasa cu tample galbene (Trachemys scripta scripta) - Copy

Testoasa cu tample galbene

IMG_0006s

Testoasa de Cumberland

          În toamna anului 2013 au apărut țestoasele hartă de Mississippi (Graptemys pseudogeographica kohnii) și țestoasele hartă de Ouachita (Graptemys ouachitensis ouachitensis).

G p k (1)

Testoasa harta de Mississippi

IMG_0043 (2)

Testoasa harta de Ouachita

          Începând cu 2016 avem în câteva zone din oraș țestoase de râu (Pseudemys concinna concinna) și țestoase de peninsulă (Pseudemys peninsularis).

IMG_0060 (2)

Testoasa de rau

P n (2)

Testoasa de peninsula

          Și spre surprinderea mea în anul 2017 am documentat și prezența unei specii asiatice, țestoasa chinezească cu carapace moale (Pelodiscus sinensis)!

IMG_0004 (3)

Testoasa chinezeasca cu carapace moale

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în grădini zoologice iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

O nouă premieră

2 comentarii

          Până în anul 2011 se știa despre prezența viperei de silvostepă (Vipera berus nikolskii) în județele Iași, Vaslui, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău, Dâmbovița și Vâlcea. O distribuție aproape continuă în pădurile de stejar situate în jurul izohipsei de 200 de metri, cu două mici excepții: Argeș și Prahova.

IMG_0034

Habitat

          În toamna anului 2016 am intrat în posesia unor fotografii ce dovedeau existența unei populații în Platforma Cândești din județul Argeș.

           Mai rămânea așadar Prahova…Și iată că pe 8 aprilie primesc un telefon de la Marius, care îmi spune că se află în județul despre care știa că nu îmi dădea pace și că are în fața lui o viperă neagră! Am prins mănușa de rucsac, am aruncat cârligul în mașină și într-o oră am ajuns pentru a face măsurătorile de rigoare. Și a durat ceva, întrucât am găsit multe exemplare.

dreapta (2)

Labiale, sublabiale…

dreapta

loreale, circumoculare…

a

subcaudale…

b

ventrale…

sus

intercanthale si parafrontale 🙂

Masculi

Date despe masculi

Femele

Date despre femele

IMG_0093

Vipera berus nikolskii

2

Marian, Marius, subsemnatul si Dan

1

Vipera lui Nikolsky sau vipera de silvostepa

          Oare să încercăm și în Gorj?! 😉

Zece

2 comentarii

          Iată că a trecut un deceniu de când am lansat FieldherpingRomania și tot atâta vreme de când am întemeiat o familie. Zece ani și parcă a fost ieri…

noi1

Familia Cioflec – 2007 🙂

          Și ce credeți că am făcut după ce am trecut pe la ofițerul stării civile? Păi am pus binoclul și cârligul în rucsac și plecat după reptile și amfibieni desigur! Iar destinația aleasă de Corina fost insula Kerkyra din Marea Ionică, un mic paradis herpetologic și ornitologic.

Habitate1

Habitate

          Acum vă las să admirați zece specii întâlnite atunci. Unele lipsesc din fauna României, altele au la noi subspecii înrudite dar două le putem vedea și în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Sunt convins că vă veți da seama ce și cum. 😉

Elaphe quatuorlineata1

Elaphe quatuorlineata

Podarcis ionicus

Podarcis ionicus

Testudo hermanni boetgeri

Testudo hermanni boettgeri

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Rana dalmatina

Rana dalmatina

Vipera ammodytes meridionalis

Vipera ammodytes meridionalis

Emys orbicularis helleninca

Emys orbicularis hellenica

Lacerta trilineata major

Lacerta trilineata major

Xerotyphlops vermicularis

Xerotyphlops vermicularis

Stellagama stellio stellio

Stellagama stellio stellio

P1040395a

Cu binoclul atunci…

18190913_10155232072446810_833164959_n

cu binocluri acum 😉

          Vă dorim o primăvară de nota zece!

Misterul țestoasei bănățene

5 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuala

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

In teorie

Detaliu

In practica

          Spor la descoperiri!

Older Entries