Misterul țestoasei bănățene

5 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuala

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

In teorie

Detaliu

In practica

          Spor la descoperiri!

Anunțuri

Țestoasa de supă

Lasă un comentariu

          Ciudată denumire, recunosc, dar cel puțin pe aceasta nu am dat-o eu, ci este luată din cărți. Eu i-aș fi zis simplu și elegant, țestoasa de mare.

          Dar acum că am depășit momentul dați-mi voie să vă spun că deși specia de care vorbim astăzi nu a fost observată în apele noastre teritoriale, prezența ei a fost dovedită totuși în Marea Neagră. De trei ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești iar în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești.

          Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Habitat

Midia, Corbu, Vadu …

C. myd

Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

          Deși seamănă cu careta la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci e banala Caretta caretta. 🙂 Dar dacă sunt doar patru, am dat lovitura – Chelonia mydas!

Placi costale

Plăcile costale

Asteptarea

Any day now … 😉

          Mult succes!

 

 

Binoclu nou, specie nouă

Lasă un comentariu

          Într-o frumoasă zi de toamnă, ce aducea mai degrabă cu sfârșitul verii decât cu trecerea la ora de iarnă, am plecat cu familia către un mic lac sărat din stepă, pentru a testa noua „jucărie” a Mariei.

IMG_0118

Habitat promițător

IMG_0009e

Binoclul norocos

          Am avut ocazia de a admira o mixtură interesantă de oaspeți de vară și de iarnă iar unul dintre cele mai intense momente a fost acela al survolului unui codalb adult, care a dus la ridicarea în aer a tuturor speciilor prezente pe luciul apei!

IMG_0048

Egrete?!

        Însă pe primul loc s-a situat întâlnirea cu niște păsări pe cât de rare prin părțile noastre, pe atât de ciudate ca aspect și comportament.

P ros (1)

Flamingi (Phoenicopterus roseus) !

IMG_0051a

Flamingo (Phoenicopterus roseus)

         Spor la observații!

City Break…herpetologic

Lasă un comentariu

          Anul acesta am revăzut după aproape un deceniu Roma. Față de vizita precedentă vremea a fost mai bună, acumulatorul camerei mai performant și chiar încadrarea taxonomică a faunei locale a suferit unele schimbări.

            Iată câteva specii interesante observate în plimbările între muzeele pentru care de fapt ne-am aflat toți trei în capitala Italiei. Unele nu sunt și în România, deși aș vrea. Altele le putem vedea și la noi, deși nu ar trebui.🙂

IMG_0049a

Habitat extraordinar

IMG_0028

Vrabia italiană (Passer italiae) – din subspecie a vrabiei negricioase a devenit specie de sine stătătoare

IMG_0004

Papagalul Micul Alexandru (Psittacula krameri) – din pasăre de colivie a devenit specie invazivă

IMG_0003

Țestoasa de râu (Pseudemys concinna) – specie americană depunând ponta; să fim atenți la cele introduse la noi!

IMG_0038

Șopârla italiană de ziduri (Podarcis siculus campestris) – o specie foarte tolerantă

IMG_0041

Șopârla de ziduri italiană (Podarcis muralis maculiventris) – o subspecie mai colorată decât rudele ei balcanice

          Așadar, herpetofauna poate fi găsită chiar și în centrul zonelor urbane aglomerate, nu doar prin văi inaccesibile.

               Spor la căutări!

Puțină culoare

1 comentariu

          Pe o vreme tare ploioasă am decis să plec cu Marius după vipere de silvostepă, dar nu din cele negre, nu în locațiile cunoscute, ci după unele cu colorit criptic și într-o zonă nouă, total necunoscută dar care arăta bine pe hartă. 😉

IMG_0018

Habitat

          Să fi fost ochii lui foarte antrenați, să fi fost expoziția habitatului sugerat de mine sau poate pur și simplu noroc chior…cine știe!? Important este că am descoperit o nouă locație cu vipere și că ne-am retras la mașină exact când a pornit grindina. 🙂

IMG_0091 - Copy

Vipera berus nikolskii – subadult

IMG_0056 - Copy

Vipera berus nikolskii – juvenil

IMG_20170617_110729

Cum sa nu le iubesti?!

          Pe curând!

Older Entries