Broasca rugoasă brună

Greu de crezut, dar unul dintre cei mai interesanți amfibieni de la noi a ajuns să fie preț de câteva secole și unul dintre cele mai hulite și persecutate animale.

1
Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Majoritatea copiilor râd acum la auzul poveștilor cu broscoi magici care dau râie sau negi celor ce îndrăznesc să îi atingă, dar mulți bunici încă se jură că este purul adevăr; ba chiar o mătușă de a unui vecin de-al lor a pățit-o când erau ei tineri și plecau cu caprele pe deal.

Suntem însă în secolul XXI și trebuie să ne fie foarte clar că Pământul nu este plat, pisicile negre nu aduc ghinion, cucuvelele nu prevestesc vreo moștenire și broaștele nu au râie.

2
Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Dar de unde să fi provenit acest mit?

Teoria mea are legătură cu ocupația străveche a locuitorilor țării noastre și anume păstoritul. Săracii țărani de odinioară munceau foarte mult cu și pentru animalele din ogradă. Le tundeau, le mulgeau, le hrăneau și le plimbau. Problema este că în acele timpuri îndepărtate igiena personală nu era primordială. Și nu doar în rândul păstorilor.

Drept consecință, un acarian parazit exclusiv pe mamifere, numit Sarcoptes scabiei, o ducea la la fel de bine pe pielea unui cioban ca pe a unei capre, a unui câine sau a unui porc. Iritațiile astfel dobândite erau inestetice și enervante.

În același timp, pentru a face loc satelor și pășunilor, multe păduri au început să fie defrișate. Se dorea mai mult pământ arabil dar și un număr mai mic de lupi. Așa că în marginea codrilor au răsărit adăposturile vitelor, cu grămezile lor de furaje și bălegar, adevărați magneți pentru insecte. Iar acele insecte au atras, ați ghicit, amfibienii din pădure, printre care și broaștele Bufo.

Având pielea bogată în glande tegumentare, broasca maronie găsită dormind într-o grămadă de lemne a fost paratrăsnetul perfect pentru frustrările ciobanului cu pielea vrașite. Doar nu era să dea vina pentru bubele și mâncărimile sale pe vitele care îl hrăneau și îl îmbrăcau sau pe câinii care îi păzeau agoniseala. Și așa a ocărât-o ca broască … râioasă.

3
Broasca rugoasă brună (Bufo bufo)

Să vedem ce e cu negii acum.

Cu toții știm că arată ca niște protuberanțe ale pielii, preponderent închise la culoare. Mai puțin cunoscut este faptul că resposabil pentru apariția lor nu este deochiul, blestemul sau broscoiul, ci un virus. Și nu un virus care este prezent pe broaște ci unul specific nouă, virusul papiloma uman. Iar cea mai bună metodă pentru prevenirea infecțiilor este, evident, igiena cea neglijată în trecut.

6
Habitat
Camuflaj
Camuflaj

Frumoasa broască rugoasă brună (Bufo bufo), cu ochii ei ca de chihlimbar, este răspândită în toate județele României unde populează pădurile întinse de foioase și de amestec.

Una din trăsăturile cele mai deosebite ale acestei specii nu este însă pielea, ci migrația de primăvară. Broaștele utilizează un habitat pentru activitatea terestră și hibernare iar un altul pentru reproducere. Astfel că după terminarea iernii și topirea zăpezilor călătoresc și câțiva kilometri în căutarea bălților temporare unde vor depune șiragurile cu mii de ouă.

Iar în timpul acestor migrații masive are loc și acuplarea, perechile formându-se înainte ca partenerii să ajungă în apă.

7
Pereche
8
Depunera ouălor

Un alt mit, de această dată inofensiv, legat de peregrinarea din primăvară ar fi că mamele își cară puii în spate. 🙂

Dacă vreți să aflați mai multe despre fascinanta lume a broaștelor mici și mari, terestre sau arboricole, diurne și nocturne, atunci vă recomand această minunată carte:

IMG_0003
The Book of Frogs – A Life-Size Guide to Six Hundred Species from Around the World (click pentru link)

Spor la observații!

Țestoasa de supă

Poate că vi se pare ciudată această denumire, dar ea are menirea de a ne reaminti că apetitul speciei noastre pentru friptura și ciorba din frumoasa reptilă a produs declinul ei absolut catastrofal, de la câteva sute de milioane, la aproximativ o sută de mii…

Țestoasa de care vorbim astăzi încă nu a fost observată în apele noastre teritoriale, dar prezența ei a fost dovedită în Marea Neagră. De trei ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești, iar în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești.

Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Habitat
Midia, Corbu, Vadu …
Che myd (1)
Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

Deși seamănă cu țestoasa de mare la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur mod pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci este Caretta caretta. Dar dacă sunt doar patru, am dat lovitura – Chelonia mydas!

Placi costale
Plăcile costale

În cazul în care doriți să aflați mai multe despre biologia și conservarea acestei minunate țestoase marine, atunci vă recomand cu căldură această carte:

IMG_0002
The Case of the Green Turtle (click pentru link)

Mult succes!

Pasagerul clandestin

De-a lungul ultimilor ani herpetofauna noastră s-a tot îmbogățit cu șopârle europene sosite prin intermediul mărfurilor importate din Peninsula Apenină sau din cea Balcanică: Podarcis siculus campestrisPodarcis muralis maculiventris și Mediodactylus danilewskii danilewskii.

În această iarnă a apărut în Transilvania încă o specie de gecko – Tarentola mauritanica! Individul a sosit la noi prin intermediul unui transport de materiale de construcții venit din Italia.

Gecko mediteranean (Tarentola mauritanica mauritanica)

Poate că este doar un exemplar solitar, sau poate, la fel ca în cazul celorlalți coloniști, alții urmează să sosească pe aceeași cale. Sau poate că deja sunt aici de mulți ani și populația formată așteaptă doar să fie descoperită. Nu am fi prima țară pe care ar cuceri-o din afara arealului natural care este situat în jurul Mării Mediterane. Până acum s-a stabilit deja  în Argentina, Chile, Mexic, Statele Unite ale Americii sau Uruguay.

Județele cu semnalări

Indiferent care este situația, rugămintea mea rămâne aceeași: fiți mereu cu ochii în patru după reptile și amfibieni. În rezervații dar mai ales în zone urbane de genul grădinilor noi sau a depozitelor mari. Primăvara și vara, dar, în nouă realitate climatică, în special toamna și iarna.

Spor la observații!

Gecko, pandemie și pisici

Trebuie să recunosc că m-am îndrăgostit de micuțele șopârle. Și din octombrie am stat cu gândul doar la momentul ieșirii lor din hibernare,  pentru a le revedea, fotografia și contempla.

Apoi în martie a început ingineria socială așa că am fost nevoit să mai aștept încă două luni. Dar mi-am jurat că pe 15 mai voi fi la dragele mele cățărătoare, ceea ce s-a și întâmplat. Părea de necrezut să stăm toată familia înconjurați de gecko, ascultând ciușii. La fel de ireal părea și faptul că eram afară după ora zece. Și fără declarație!

Animalele au trecut cu bine de iarnă, iar habitatul este intact. Singura problemă din zonă, în opinia mea, este reprezentată de pisicile lăsate libere, care, deși nu par, sunt una dintre cele mai mari amenințări la adresa herpetofaunei (și avifaunei) urbane la nivel global.

IMG_0016
Mediodactylus danilewskii, fotografiat de la câțiva metri
3
Mediodactylus danilewskii, fotografiat de la câțiva centimetri
94819087_2612185745695727_4549674206865915904_n
Prima regulă a dresajului: gecko e prieten, nu gustare 😉

În concluzie, dacă iubiți păsările sălbatice, broaștele și șopârlele, nu lăsăți pisicile de casă să umble creanga pe străzi.

Ieșiți voi, bucurați-vă de natură și de libertate, până nu redevine ilegal.

Spor la observații!

UPDATE 06.08.2020

În cadrul monitorizării de noaptea trecută am reușit să găsim câteva zeci de indivizi activi, nu doar în incinta cunoscută cât și în câteva zone din vecinătate, printre care biserica advenistă Baltă Albă și o casă de pe strada Ticus, biserica ortodoxă Bulgari de pe strada Prevederii, un imobil de pe strada Credinței și un magazin de pe strada Ilioara.

Inspectați cu atenție fiecare mișcare, puii minusculi pot fi destul de ușor confundați cu anumite nevertebrate.

Gabi & subsemnatul la treabă. Foto Dan Constantinescu
Gecko

UPDATE 25.12.2020

Moșul a aflat cât de dragă îmi este specia, așa că mi-a adus cadoul perfect!

🙂