O zi în Basarabia

          Când ai păsări în ogradă, ziua începe foarte de dimineață chiar dacă suntem în concediu. Prin vecini cântă cocoșul, dar la noi deșteptarea este dată de sfrânciocii, sticleții și codroșii care cuibăresc în curte. 🙂

        Cât se făcea cafeaua ne-am mai aruncat un ochi pe prispă la broaștele râioase verzi care se retrăgeau la culcare. Apoi, plini de energie și voie bună am pornit prin stepă.

Cana favorită

          Până s-a încălzit foarte tare ne-am uitat după șerpi rari, evident.

Vipera favorită, cea de silvostepă (Vipera berus nikolskii)

          Spre prânz ne-am orientat spre birdwatching. Din confortul mașinii cu aer condiționat, ce-i drept.

Țigănuş (Plegadis falcinellus)

          Iar cum termometrele arată deja patruzeci de grade, dupamiaza și seara le vom petrece lenevind alături de o carte bună și o cană de compot rece, ceea ce vă recomand și vouă.

            Pe curând!

Misterul țestoasei bănățene

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Distributia actuala

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

🙂

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

In teorie

In practica

          Spor la descoperiri!

Întâlniri de gradul trei

          Uneori nu îmi văd prietenii cu lunile, alteori cu anii. Așa e în herpetologie și ne-am obișnuit. Vorbim zilnic, dar fiind permanent plecați prin țară se întâmplă să ne ratăm pe teren și la câteva minute după ce unul dintre noi a părăsit un habitat.

          Dar sunt și dăți când planetele se aliniază iar pentru câteva clipe echipa se strânge la un loc.

Doru, Vlad, Tibor & Marius după ce au fotografiat un…

Boa de nisip (Eryx jaculus turcicus)

Avem chiar și un ilustrator în expediții 😉

Boa de nisip (Eryx jaculus turcicus)

          Vă las acum cu un cadru in situ al acestei specii care își petrece majoritatea timpului în subteran. E puțin neclar deoarece a fost făcut în grabă cu telefonul, dar este unul din favoritele mele.

Boa de nisip (Eryx jaculus turcicus)

         Pe curând!

Puțină culoare

          Pe o vreme tare ploioasă am decis să plec cu Marius după vipere de silvostepă, dar nu din cele negre, nu în locațiile cunoscute, ci după unele cu colorit criptic și într-o zonă nouă, total necunoscută dar care arăta bine pe hartă. 😉

Habitat

          Să fi fost ochii lui foarte antrenați, să fi fost expoziția habitatului sugerat de mine sau poate pur și simplu noroc chior…cine știe!? Important este că am descoperit o nouă locație cu vipere și că ne-am retras la mașină exact când a pornit grindina. 🙂

Vipera berus nikolskii – subadult

Vipera berus nikolskii – juvenil

Cum sa nu le iubesti?!

          Pe curând!

City Break…herpetologic

          Zilele trecute am revăzut după aproape zece ani Roma. Față de vizita precedentă vremea a fost mai bună, acumulatorul camerei mai performant și chiar încadrarea taxonomică a faunei locale a suferit unele schimbări.

            Iată câteva specii interesante observate în plimbările între muzeele pentru care de fapt ne-am aflat toți trei în capitala Italiei. Unele nu sunt și în România, deși aș vrea. Altele le putem vedea și la noi, deși nu ar trebui.

Habitat extraordinar

Echipa 😉

Vrabia italiană (Passer italiae) – din subspecie a vrabiei negricioase a devenit specie de sine stătătoare

Papagalul Micul Alexandru (Psittacula krameri) – din pasăre de colivie a devenit specie invazivă

Țestoasa de râu (Pseudemys concinna) – specie americană depunând ponta; să fim atenți la cele introduse la noi!

Șopârla italiană de ziduri (Podarcis siculus campestris) – o specie foarte tolerantă

Șopârla de ziduri italiană (Podarcis muralis maculiventris) – o subspecie mai colorată decât rudele ei balcanice

          Așadar, herpetofauna poate fi găsită chiar și în centrul zonelor urbane aglomerate, nu doar prin văi inaccesibile.

               Spor la căutări!