Țestoasa de supă

Poate că vi se pare ciudată această denumire, dar ea are menirea de a ne reaminti că apetitul speciei noastre pentru friptura și ciorba din frumoasa reptilă a produs declinul ei absolut catastrofal, de la câteva sute de milioane, la aproximativ o sută de mii…

Țestoasa de care vorbim astăzi încă nu a fost documentată în apele noastre teritoriale, dar prezența ei a fost dovedită în Marea Neagră. De patru ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești, în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești iar în mai 2010 și octombrie 2016 în apele Georgiei.

Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Habitat
Midia, Corbu, Vadu …

 

Che myd (1)
Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

Deși seamănă cu țestoasa de mare la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur mod pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci este Caretta caretta. Dar dacă sunt doar patru, am dat lovitura – Chelonia mydas!

Placi costale
Plăcile costale

În cazul în care doriți să aflați mai multe despre biologia și conservarea acestei minunate țestoase marine cândva comună atât în Pacific cât și în Atlantic, atunci vă recomand cu căldură această carte:

The Case of the Green Turtle

Mult succes!

Năpârca uriașă

Un fapt mai puțin cunoscut din istoria cercetărilor herpetologice din România este că în perioada interbelică fauna noastră de reptile a fost mai bogată cu o specie.

Între anii 1913 și 1940 Dobrogea a avut în componența sa încă două județe pe lângă Tulcea și Constanța, anume Durostor și Caliacra. Acum regiunea aflată la sud de Vama Veche este extrem de accesibilă pentru turiști, dealtfel renumită pentru Capul Caliacra și ferma de midii de la Dalboka.

La Capul Caliacra
La Capul Caliacra

Ei bine, în 1928 a fot publicată descoperirea în Cadrilater a unei șopârle extrem de interesante, dacă nu prin lipsa picioarelor sau prin prezența plăcilor osoase aflate sub piele atunci prin dimensiunile impresionante la care poate ajunge și anume groasă cât  încheietura mâinii unui om și lungă de un metru și jumătate!

Habitat promiţător
Habitat promiţător

O asemena creatură neobișnuită probabil că va duce cu gândul la o agresivitate ieșită din comun și o mușcătura strașnică, dar adevărul e că Pseudopus apodus se hrănește predominant cu melci, gândaci sau greieri și este în experiența mea mai blând decât un pui de labrador.

IMG_0024 (1)
Năpârca uriașă (Pseudopus apodus thracicus)

Spor la observații!