O nouă premieră

2 comentarii

          Până în anul 2011 se știa despre prezența viperei lui Nikolsky (Vipera berus nikolskii) în județele Iași, Vaslui, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Buzău, Dâmbovița și Vâlcea. O distribuție aproape continuă în pădurile de stejar situate în jurul izohipsei de 200 de metri, cu două mici excepții: Argeș și Prahova.

IMG_0034

Habitat

          În toamna anului 2016 am intrat în posesia unor fotografii ce dovedeau existența unei populații în Platforma Cândești din județul Argeș.

           Mai rămânea așadar Prahova…Și iată că pe 8 aprilie primesc un telefon de la Marius, care îmi spune că se află în județul despre care știa că nu îmi dădea pace și că are în fața lui o viperă neagră! Am prins mănușa de rucsac, am aruncat cârligul în mașină și într-o oră am ajuns pentru a face măsurătorile de rigoare. Și a durat ceva, întrucât am găsit multe exemplare.

dreapta (2)

Labiale, sublabiale…

dreapta

loreale, circumoculare…

a

subcaudale…

b

ventrale…

sus

intercanthale si parafrontale 🙂

Masculi

Date despe masculi

Femele

Date despre femele

IMG_0093

Vipera berus nikolskii

2

Marian, Marius, subsemnatul si Dan

1

Vipera lui Nikolsky sau vipera de silvostepa

          Oare să încercăm și în Gorj?! 😉

Specii noi

Lasă un comentariu

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

16804232_1858854177715740_1550917810504647854_o

Testoasa de apa – pereche

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile introduse.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu două subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans) și țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta).

IMG_0024

Testoasa cu tample rosii

DSCF0022

Testoasa cu tample galbene

          În toamna anului 2013 a apărut și țestoasa hartă (Graptemys pseudogeographica).

IMG_0043 (2)

Testoasa harta

          Iar ca și cum trei concurenți nu ar fi fost de ajuns, începând cu 2016 avem în câteva zone din oraș și țestoasa de râu (Pseudemys concinna).

IMG_0043 (2)

Testoasa de rau

          Și spre surprinderea mea în anul 2017 am documentat și prezența unei specii asiatice, țestoasa chinezească cu carapace moale (Pelodiscus sinensis)!

IMG_0012

Testoasa chinezeasca cu carapace moale

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în grădini zoologice iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

Surpriza anului

Lasă un comentariu

          Zilele trecute am făcut o analiză a celor mai puțin cercetate zone din România din punct de vedere herpetologic și spre surprinderea mea pe listă a apărut și sudul județului Argeș. Inițial am crezut că de vină ar putea fi transformarea ecosistemelor naturale în monoculturi agricole, dar studierea imaginilor satelitare a scos la iveală existența câtorva habitate forestiere de dimensiuni rezonabile. Așa că am ales Pădurea Bucov ca destinație pentru o expediție de o zi și împreună cu alți patru prieteni iubitori de reptile și amfibieni am cercetat lizierele, construcțiile abandonate, poienile și mlaștinile din zonă.

IMG_0030

Habitat

          În premieră pentru zonă am găsit broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), broasca râioasă verde (Bufotes viridis), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), șarpele de casă (Natrix natrix) și șarpele de alun (Coronella austriaca). Ce zi grozavă!

IMG_0022

Sarpele de alun (Coronella austriaca austriaca)

IMG_0032

Dan si Marian la treaba

          Acum, ceea ce urmează este destul de șocant. A fost un șoc în sensul bun al cuvântului pentru noi ca cercetători dar s-ar putea să fie un șoc serios pentru cei mai sensibili dintre cititori. Dacă nu vreți să vedeți un animal semidigerat, va spun doar că în timpul ședinței foto un șarpe a decis să regurgiteze ultima pradă-un amfibian. Și nu orice amfibian, ci o broască de pământ brună (Pelobates fuscus)! Care nu doar că a reprezentat o dată de distribuție nouă pentru zona studiată, ci semalarea în premieră a speciei în județul Argeș!

Pelobates-fuscus

Distributia cunoscuta a speciei….

          Ultima șansă pentru a închide fereastra…

.

.

.

IMG_0040

Sarpele de casa si broasca de pamant bruna

IMG_0046

Pelobates fuscus – Raca, jud. Arges 22.08.2016

          Dacă ați ajuns pană aici atunci dați-mi voie să vă felicit și să vă urez și vouă spor la descoperiri!

Încă o premieră

Lasă un comentariu

          Din vara anului 2007 am început să fac observații regulate pe un lac din sudul Basarabiei, situtat chiar la periferia orașului Comrat, ”capitala” Găgăuziei.

Par gâștele satului, dar sunt pelicanii Comrat-ului

Par gâștele satului, dar sunt pelicanii Comrat-ului

          Zona nu are niciun statut de protecție deși lista de specii periclitate sau rare care o utilizează pentru cuibărire și pasaj este impresionantă; de la zecile de pelicani care urcă din deltă pentru a se hrăni și până la șoimii dunăreni sau acvilele mici care se înfruptă din colonia de popândăi pătați (Spermophilus suslicus).

Popândăul pătat (Spermophilus suslicus)

Popândăul pătat (Spermophilus suslicus)

          Dintre toate păsările întâlnite de-a lungul vremii gușa vânătă (Luscinia svecica cyanecula) din iunie 2011 este însă cea mai interesantă. Nu vă lăsați păcăliți de pozele mele doveditoare făcute cu o cameră de buzunar și căutați câteva fotografii pe net pentru a vă lămuri asupra frumuseții ei.

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

          După ani de reflecție, consultarea literaturii de specialitate și discuții cu ornitologii familiarizați cu specia și cu avifauna țării se pare că observația noastă  reprezintă prima atestare a cuibăritului gușei vinete în Republica Moldova!

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

Localizarea Lacului Comrat

Localizarea Lacului Comrat

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

Guşa vânătă (Luscinia svecica cyanecula)

          Oare ce surprize ne rezervă următoarea expediție?!

Estul sălbatic

Lasă un comentariu

          Am fost împinși să credem că ne-am născut prea târziu pentru a explora noi continente, prea devereme pentru a explora noi planete, dar exact la timp pentru a explora internetul. 😉

          Ei bine, în lumea păsărilor și a reptilelor europene sunt încă foarte multe de descoperit, mai ales către granițele regiunii.

          Sfârșitul lunii aprilie l-am petrecut în sudul Basarabiei, o regiune stepică deosebit de interesantă, atât din punct de vedere geopolitic prin prezența curiozității numită Gagauzia dar mai ales prin prisma faunei care se încăpătânează să reziste în fața expansiunii monoculturilor agricole.

          Nu vă voi plictisi cu liste kilometrice de denumiri în latină, dar trebuie menționat că am întâlnit 3 specii de amfibieni, 5 de reptile, 6 de mamifere și 103 specii de păsări. Voi insista doar asupa a trei dintre ele, dar mai întâi câteva fotografii de atmosfera.

Broasca raioasa verde (Bufotes viridis)

Broasca raioasa verde (Bufotes viridis)

Gusterul (Lacerta viridis viridis)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix natrix)

Muscarul negru (Ficedula hypoleuca)

Muscarul negru (Ficedula hypoleuca)

Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus)

Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus)

Șoparla de câmp (Lacerta agilis)

Șoparla de câmp (Lacerta agilis chersonensis)

          Prima specie care ne-a impresionat a fost pescărușul asiatic (Ichthyaetus ichthyaetus). Un superb exemplar adult venind dinspre sud  în compania unui codalb  deasupra Lacului Taraclia. Primul pentru noi, după ani de căutări fără succes în Delta și Dobrogea!

          A doua întâlnire care ne-a dat fiori a fost cea cu o codobatură cu cap galben (Motacilla citreola). Nu numai ca este o specie rară în Europa în general,  dar fotografiile de mai jos reprezintă prima documentare a prezenței în Republica Moldova!

Habitatul

Habitatul

Codobatura cu cap galben (Motacilla citreola)

Codobatura cu cap galben (Motacilla citreola)

Codobatura cu cap galben (Motacilla citreola)

Codobatura cu cap galben (Motacilla citreola)

          Voi încheia cu o descoperire mai puțin spectaculoasă decât a unei specii noi pentru o țară, dar fiind vorba de o reptilă imi este ceva mai dragă.

          Într-o pădure înconjurată de culturi, fragmentată de un drum și de o cale ferată am avut deosebita plăcere de a da peste șarpele de alun (Coronella austriaca). Interesant este că populația se află în afara arealului cunoscut, după cum se poate vedea pe harta preluată din Cartea Roșie a Vertebratelor din Republica Moldova. Pentru noi este a doua populație nouă descoperită, prima fiind gasită cu aproximativ cinci ani în urmă în apropierea Nistrului.

Șarpele de alun (Coronella austriaca)

Șarpele de alun (Coronella austriaca austriaca)

Pădurea Baiuș ( pătrat roșu deschis)

Pădurea Baiuș ( pătrat roșu deschis)

Șarpele de alun (Coronella austriaca)

Șarpele de alun (Coronella austriaca austriaca)

Spor la descoperiri!