Zece

1 comentariu

          Iată că a trecut un deceniu de când am lansat FieldherpingRomania și tot atâta vreme de când am întemeiat o familie. Zece ani și parcă a fost ieri…

noi1

Familia Cioflec – 2007 🙂

          Și ce credeți că am făcut după ce am trecut pe la ofițerul stării civile? Păi am pus binoclul și cârligul în rucsac și plecat după reptile și amfibieni desigur! Iar destinația aleasă de Corina fost insula Kerkyra din Marea Ionică, un mic paradis herpetologic și ornitologic.

Habitate1

Habitate

          Acum vă las să admirați zece specii întâlnite atunci. Unele lipsesc din fauna României, altele au la noi subspecii înrudite dar două le putem vedea și în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic. Sunt convins că vă veți da seama ce și cum. 😉

Elaphe quatuorlineata1

Elaphe quatuorlineata

Podarcis ionicus

Podarcis ionicus

Testudo hermanni boetgeri

Testudo hermanni boettgeri

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Algyroides nigropunctatus nigropunctatus

Rana dalmatina

Rana dalmatina

Vipera ammodytes meridionalis

Vipera ammodytes meridionalis

Emys orbicularis helleninca

Emys orbicularis hellenica

Lacerta trilineata major

Lacerta trilineata major

Xerotyphlops vermicularis

Xerotyphlops vermicularis

Stellagama stellio stellio

Stellagama stellio stellio

P1040395a

Cu binoclul atunci…

18190913_10155232072446810_833164959_n

cu binocluri acum 😉

          Vă dorim o primăvară de nota zece!

Specii noi

Lasă un comentariu

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

16804232_1858854177715740_1550917810504647854_o

Testoasa de apa – pereche

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile introduse.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu două subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans) și țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta).

IMG_0024

Testoasa cu tample rosii

DSCF0022

Testoasa cu tample galbene

          În toamna anului 2013 a apărut și țestoasa hartă (Graptemys pseudogeographica).

IMG_0043 (2)

Testoasa harta

          Iar ca și cum trei concurenți nu ar fi fost de ajuns, începând cu 2016 avem în câteva zone din oraș și țestoasa de râu (Pseudemys concinna).

IMG_0043 (2)

Testoasa de rau

          Și spre surprinderea mea în anul 2017 am documentat și prezența unei specii asiatice, țestoasa chinezească cu carapace moale (Pelodiscus sinensis)!

IMG_0012

Testoasa chinezeasca cu carapace moale

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în grădini zoologice iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

Herpetofaună hibernală

Lasă un comentariu

          O foarte scrută ieșire de birdwatching în București în căutarea oaspeților de iarnă  a produs surprize atât la capitolul păsări rare, cât și la capitolul reptile.

img_0005c

Rata catifelata (Melanitta fusca)

img_0016-copyc

Rate de gheturi (Clangula hyemalis)

img_0020

Dar ce avem aici?!

img_0015

Soparle de ziduri (Podarcis muralis)!

          Nu e rău pentru mijlocul lui decembrie. 😉

După faptă și răsplată

Lasă un comentariu

          Recent am fost prin Dobrogea pentru a salva herpetofauna captivă în ruinele combinatelor dezafectate. Lunile trecute făcusem același lucru în Covasna, București și Călărași.

img_0126

Broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus)

echipa

Salvatorii

          Vremea a fost frumoasă, echipa foarte motivată, nu am avut incidente iar drept răsplată pentru eforturile noastre natura ne-a scos în cale o specie nouă pentru noi și accidentală pentru fauna României!

corcodelul-de-iarna-podiceps-auritus

Corcodelul de iarna (Podiceps auritus)

Trecut-au anii

Lasă un comentariu

          Acum mult timp, doi naturaliști amatori, prieteni buni și colegi de bancă plecau cu două undițe improvizate spre malul unui râu din sudul țării. Pești nu țin minte să fi prins, dar într-un final ceva a mușcat. Ceva neașteptat, ceva nemaivăzut, ceva cu gheare…o țestoasă de apă (Emys orbicularis)! A fost desigur eliberată în locul unde a fost capturată, după câteva ore bune de contemplare ce-i drept. Apoi am fugit acasă pentru a o bifa în vechiul Atlas Zoologic.

          Azi, cei doi prieteni au pornit din nou după țestoase. Singurele diferențe fiind că în loc de malul unui mic râu s-au pornit spre malul mării, că țestoasa țintă iubește apa sărată și nu pe cea dulce iar în locul celor două undițe au avut alături două mici iubitoare de herpetofaună. 😉

img_20160909_162629

Dan, subsemnatul & Maria

20120719_12f0015

Pontus Euxinus

wallpaper-0

Testoasa marina (Caretta caretta)

           Și astfel, am terminat de bifat chiar toate speciile.

mug

🙂

          Pe curând!

La cireadă

2 comentarii

          Pe ploile astea am zis că decât să stau în casă mai bine să mă mai ocup puțin și de amfibieni, așa că am pornit spre Dunăre. Ținta ieșirii a fost o broască frumoasă și rară, cea de pământ verde (Pelobates syriacus).

IMG_0013.JPG

Habitat

IMG_0047

Broasca de pamant verde (Pelobates syriacus balcanicus)

          Se pare însă că mai era un amator de batracieni în zonă. Unul ce a colonizat  România abia în anul 1996…

IMG_0019

?!

          Faceți cunoștință cu specia 265, pe care poate v-o amintiți de la Teleenciclopedia stând cocoțată pe un bivol sau rinocer, stârcul de cireadă (Bubulcus ibis)!

IMG_0059

Starcul de cireada (Bubulcus ibis)

 

În sfârșit!

Lasă un comentariu

          Deși este ciudat să vezi toți șerpii înainte de a observa toate broaștele iată că totuși m-am aflat în postura delicată de a fi fotografiat balauri fără să fi întâlnit măcar un … brotăcel.

          Sigur, îl bifasem de mult pe cel răsăritean, dar nu aveam deloc pace; doar iarba este întotdeauna mai verde pe partea cealaltă, nu-i așa?!

Harta

Raspandirea brotacelului

          Și astfel am trecut pe cealaltă parte a Carpaților, în Transilvania, pentru a căuta o Hyla arborea pură, fără gene caracteristice rudelor sale muntene, moldovene sau dobrogene.

Habitat

Habitat brasovean

          Nu a fost nici pe departe atât de ușor pe cât s-ar putea crede, dar iată că în cele din urmă am dat de el.

IMG_0033

Brotacelul (Hyla arborea)

          Acum pot dormi liniștit, în sfârșit  am terminat de pozat toți amfibienii din România. Și sincer, până să vreau să mai merg din nou printr-o mlaștină cred că va mai curge multă apă pe Dunăre, mare parte provenită din bocancii mei ! 😉

 

Older Entries