Gata!

Lasă un comentariu

           De dimineață soarele mi-a zâmbit, păsările cântau și streşinile curgeau cum nu mă așteptăm pentru începutul lunii februarie. O zi bună de ieșit din casă, așa că am pregătit binoclul. Apoi mi-am amintit că azi noapte ne-a și plouat. Prima ploaie pe anul acesta. Oare nu cumva?..

img_0042

Parcul Natural Vacaresti

           Ba da, migrația amfibienilor a început! Așadar, pentru mine este deja primăvară. 😉

img_0055

Ce avem aici?

img_0018

Tritonul cu creasta (Triturus cristatus)

          Mult succes în noul sezon.

Anunțuri

Deschiderea sezonului

1 comentariu

          Dacă în ianuarie zăpezile au îngreunat localizarea herpetofaunei, iată că temperaturile ceva mai prietenoase din ultima lună de iarnă au dat startul migrației amfibienilor către locurile de reproducere!

IMG_20160125_144402.jpg

Iarna in Parcul Natural Vacaresti

          Atunci când încă nu găsim reptile ne putem uita relaxați după păsări mai rare, care sunt în această perioadă mai puțin sperioase la apropierea oamenilor, fiind concentrate pe conservarea energiei și căutarea hranei. De exemplu aceste două specii monitorizate împreună cu Corina și Doru, care au început recent să cuibărească și în  România – rața cu ochi de șoim și papagalul cu gât trandafiriu.

Aix (1)

Aix sponsa

IMG_20160124_131832

Psittacula krameri

           Iată acum și vedetele lunii februarie,  tritonii comuni, tritonul cu creastă, țestoasa cu tâmple roșii și broasca râioasă verde :

IMG_20160211_141514

Lissotriton vulgaris vulgaris

IMG_20160211_125036

Triturus cristatus

IMG_0033

Trachemys scripta elegans

IMG_0017

Bufotes viridis

          Mult succes în noul an!

Invitaţie la birdwatching

Lasă un comentariu

           Deși în ultima vreme am scris foarte mult despre herpetofaună nu înseamnă că am neglijat păsările. Nicidecum. Binoclul a stat mereu de gât și toate speciile întâlnite au fost atent analizate. Unele mai rare, altele mai comune dar evident la fel de frumoase și interesante.

           Iată o scurtă selecție:

 Presura de grădină - Călărași

Presura de grădină – Călărași

 Stârc de noapte - Gagauzia

Stârc de noapte – Gagauzia

Gaie roșie - Constanța

Gaie roșie – Constanța

Pietrar negru - Constanța

Pietrar negru – Constanța

Cucuvea - Teleorman

Cucuvea – Teleorman

Stârc pitic - Ilfov

Stârc pitic – Ilfov

Uligan pescar - Bucureşti

Uligan pescar – Bucureşti

 Rândunică - Cimişlia

Rândunică – Cimişlia

 Vânturel roșu - Teleorman

Vânturel roșu – Teleorman

 Cânepar - Cimişlia

Cânepar – Cimişlia

Pescăruș pontic - Gagauzia

Pescăruș pontic – Gagauzia

 Prundăraș gulerat mare - Cimișlia

Prundăraș gulerat mare – Cimișlia

 Acvila de câmp - Constanța

Acvila de câmp – Constanța

IMG_0017

Spor la observatii!

Ajutor, am găsit un șarpe!

15 comentarii

          În ultima vreme au apărut în presă o serie de știri despre șerpii care terorizează comunități sau viperele care îi pândesc pe cei ce urcă pe munte. De la identificări greșite și până la sfaturi bombastice de prevenire, gen utilizarea șosetelor albe, am văzut în această săptămână suficiente neadevăruri despre aceste minunate creaturi încât mă văd nevoit să iau atitudine.

          Eu locuiesc în București, unde pentru cele mai inofensive animale sunt deranjați pompierii și poliția, deplasări care sunt plătite din banii contribuabililor. Bani ce ar trebui direcționați către cu totul altceva în opinia mea.

          Așadar înainte de a suna la 112 sau a pune mâna pe un obiect contondent, cel mai bine ar fi să ne uităm de două ori la șarpe, care va fi evident mai speriat de oameni decât oamenii de el. La urma urmei ei au populat ecosistmele de aici înainte de a ne ridica noi jungle de beton.

          CE SPECIE ESTE?!

          Statistic, peste jumătate din șerpii întâlniți vor fi cei de casă (Natrix natrix). Variabilitatea este mare, dar în general au mai puțin de un metru lungime și prezintă două pete gelbene în spatele capului.

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

          În apropierea râurilor sau lacurilor pot apărea și șerpi de apă (Natrix tessellata).

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

          Extrem de rar se arată și câte un șarpe de stepă (Dolichophis caspius) sau unul de alun (Coronella austriaca).

Șarpele rău (Dolichophis caspius)

Șarpele de stepă (Dolichophis caspius)

11059660_1621129068154920_6188159502675871533_o

Sarpele de alun (Coronella austriaca)

          Toate cele patru specii sunt neveninoase iar primele două nu mușcă nici măcar când sunt manevrate, preferând să facă pe mortul.

          CU CE ÎL POT MANEVRA. UNDE ÎL POT DUCE DEPARTE DE OAMENI?

          Dacă v-ați lămurit în privința identității și vreți să relocati personal animalul, îl puteți luă fără probleme cu mână goală dacă este un șarpe de casă sau de apă. Dacă este vorba de șarpele rău sau de cel de alun atunci o mănușă și niște pantaloni lungi ar trebui să ofere suficentă protecție împotirva eventualelor mușcături, care sincer nu sunt mai dureroase decât o mica zgârietură de pisică.

          Ideal ar fi să îl duceți într-o zonă mai ferită a parcului sau lacului unde a fost găsit. Deși nu este recomandat, puteți opta pentru mutarea lui într-un alt habitat ca de exemplu un teren viran.

          Dacă nu sunteți însă foarte siguri de identificare sau nu doriți să interacționați cu șarpele, atunci puteți cere consultanță sau asistență gratuită la numărul 0724.71.11.59. De preferat ar fi un SMS în care să fiu anunțat despre ce este vorba pentru a va putea contacta in mod prioritar în caz că nu pot răspunde pe loc. Având în vedere că mai toate telefoanele sunt acum doate cu cameră, un MMS cu o fotografie indiferent de calitate ar fi ideal.

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

          Cu prietenie,

          Vlad Cioflec

Despre Lacul Văcărești

4 comentarii

          În ultima vreme s-a vorbit atât de mult despre această zonă umedă din București, încât nu cred că mai are nevoie de nicio introducere. Dar în cazul în care există semne de întrebare vis a vis de ce se întâmplă acolo, iată firul epic: în comunism s-a vrut un lac de acumulare, s-a dărâmat un cartier, a venit lovitura de stat din `89 și s-a ales praful de proiect. Ușor-ușor natura dar și foștii proprietari încearcă să iși intre în drepturi…

Imagine

Primavara pe Vacaresti

          Ca orice zonă umedă este ideală pentru observarea păsărilor cuibăritoare și mai ales de pasaj. Personal am vazut în jur de 100 de specii relativ obișnuite pentru Câmpia Română, mai puțin un exemplar rătăcit de rândunică roșcată. Noroc ca am avut și martori! 🙂 Nu am fotografie din păcate, dar vă pot arăta un chițcan pitic și două nevastuici rezidente:

Imagine

Sorex minutus

Imagine

Mustela nivalis

          Din 2006 de când m-am mutat la cinci minute distanță de lac, m-am apucat să îi studiez reptilele si amfibienii. În 2012 rezultatele au fost înaintate Academiei Române, ca parte a a procesului de avizare a zonei ca arie protejată. Iată așadar la ce să vă așteptați când veți vizita acest sit extraordinar.

          Tritonul comun poate fi găsit (ca și următoarea specie) căutând cu grijă pe sub pietrele sau scândurile din apropierea lacurilor:

1556327_1390242541243575_450236271_o

Lissotriton vulgaris vulgaris

          Tritonul cu creastă:

1796102_1393860754215087_639628224_o

Triturus cristatus

          Buhaiul cu burta roșie, oferă primavara un concert foarte relaxant:

1941534_1407020279565801_67575509_o

Bombina bombina

          Broasca mare de lac:

1959891_1395954244005738_384742096_n

Pelophylax ridibundus

          Țestoasa de apă, uneori ucisă de pescari sau câinii sălbăticiți:

11402317_1607228422878318_8062911452945726730_o.jpg

Emys orbicularis orbicularis

          Gușterul, ca și urmatoarea specie, iubește zonele uscate din apropierea taluzurilor:

10443131_1444634802471015_3390595765156451717_o

Lacerta viridis viridis

          Șopârla de câmp:

1658464_1396489943952168_667124417_o

Lacerta agilis chersonensis

          Șarpele de casă, bine reprezentat datorită abundenței surselor de hrană:

11872165_1625809434353550_1329758281251669597_o

Natrix natrix natrix

          Acum știu că ceea ce urmează nu se pupă cu tenta umoristică cu are am obiceiul să îmi închei postările, dar dacă alegem să ignoram problemele reale cu care se confruntă fauna, ele nu vor dispărea. Iar în cazul ilegalităților petrecute la adăpostul stufului trebuie să luăm atitudine.

          Din păcate, braconajul este o realitate pe Văcărești și de multe ori am fost  nevoit să distrug instalații improvizate de capturare a păsărilor cântătoare sau să confisc specimenele înghesuite în cuști. Dar voi nu trebuie decât să sunați la 112 în cazul în care găsiți indivizi alergând în jurul crengilor unse cu clei.

          Sticlelții, scatii, florinții, câneparii și presurile nu au ce căuta în balcoanele și bucătariile oamenilor!

Imagine

Carduelis carduelis

Imagine

Carduelis spinus