Specii noi

Lasă un comentariu

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

16804232_1858854177715740_1550917810504647854_o

Testoasa de apa – pereche

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile introduse.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu două subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans) și țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta).

IMG_0024

Testoasa cu tample rosii

DSCF0022

Testoasa cu tample galbene

          În toamna anului 2013 a apărut și țestoasa hartă (Graptemys pseudogeographica).

IMG_0043 (2)

Testoasa harta

          Iar ca și cum trei concurenți nu ar fi fost de ajuns, începând cu 2016 avem în câteva zone din oraș și țestoasa de râu (Pseudemys concinna).

IMG_0043 (2)

Testoasa de rau

          Și spre surprinderea mea în anul 2017 am documentat și prezența unei specii asiatice, țestoasa chinezească cu carapace moale (Pelodiscus sinensis)!

IMG_0012

Testoasa chinezeasca cu carapace moale

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în grădini zoologice iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

Brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)

2 comentarii

          A fost o vreme când balaurul și șarpele cu patru dungi erau considerate aceeași specie, un timp în care tritonul cu creastă și tritonul cu creastă dobrogean erau cel mult subspecii.

          Acum însă, pe baza cercetărilor știm că nu mai este așa. Desigur, mulți specialiști s-au împotrivit schimbărilor taxonomice. Unii mai mult timp, alții mai puțin, dar până la urmă lucrurile s-au așezat.

          De asemenea foarte mulți  ani s-a crezut că în Europa există un singur brotăcel. Iată că studiile genetice recente au demonstrat însă existența a cel puțin șase specii pe bătrânul continent (meridionalis, molleri, arborea, sarda, intermedia, orientalis), dintre care două pe teritoriul țării noastre (arborea & orientalis).

H o 0

Brotacel rasaritean

          Problema este că diferențe vizibile între cele două specii nu există, și de aceea o parte din herpetologi sunt încă reticenți în a accepta validitatea lor.

          Nu și eu. Ba chiar dimpotrivă. Am primit-o cu brațele deschise pe Hyla orientalis și chiar m-am oferit să îi atribui o denumire populară. Oscilam între brotăcel estic și brotăcel răsăritean. Ultima variantă a primit mai multe voturi din partea colegilor și astfel din octombrie 2014 Hyla orientalis e numită de cei ce acceptă progresul științei brotăcel răsăritean.

H o 1

Hyla orientalis

          Înțeleg că este dificil să acceptăm ca specii diferite animale ce seamănă perfect și nu pot fi diferențiate decât pe baza localității de proveniență, așa că că vă invit să facem un exercițiu de imaginație.

H o 5

Brotacel rasaritean (Hyla orientalis)

          Închipuiți-vă un depozit, sau un dulap. Și rafturi, multe rafturi.  Pe ele se află sticle transparente de un litru, identice,  umplute cu lichid incolor. Închise ermetic, lipsite de etichete.

          Sticlele aflate la bază conțin apă plată, cele aflate în jumătatea superioară conțin votcă. Așadar arată la fel.

          Proprietarul spațiului le-a aranjat de așa manieră, știe el ce și unde se află și nu le încurcă. Puteți să îl credeți, să fotografiați ce vedeți și să dormiți liniștiți. Sau puteți sparge toate sticlele pentru a a vă convinge. Așa e și cu diferențele aflate doar la nivel de ADN.

          Dacă vreți să vedeți brotăcelul răsăritean, atunci pădurile și bălțile cu stuf aflate în exteriorul arcului Carpatic sunt destinația ideală mai ales începând cu luna aprilie.

Harta

Raspandirea in Romania

Habitat

Habitat

          De multe ori masculii își trădează prezența datorită cântecului sau al contrastului față de substrat. Alteori trebuie căutați cu ceva mai multă atenție și atunci pentru a observa brotăcelul răsăritean, unii încearcă să gândească că brotăcelul răsăritean, să arate ca brotăcelul răsăritean … să fie brotăcelul răsăritean! 😉

H o 3

Brotacel rasaritean

Ghicitoare.

De v-ati ascunselea

Maria

Te-am prins! 🙂

 

 

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Lasă un comentariu

          Nu țin minte să fi fost vreo specie de șopârlă din cele zece care se află pe teritoriul țării care să îmi fi pus atâtea probleme în localizare și apoi fotografiere, dar cu toate acestea rămâne în continuare favorita mea.

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Este destul de rapidă și nuantețe cafenii o ajută să se camufleze desigur, însă alegerea microhabitatelor și distribuția foarte fragmentată, în ciuda existenței habitatelor propice, sunt cele care fac din identificarea de noi populații o adevărată provocare.

Județele cu prezență sigură

Județele cu prezență sigură

Ecoton

Ecoton

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

Poiană

Poiană

          Dacă vreți să o vedeți atunci puteți porni primăvara către pădurile din sudul țării. Căutați în poieni dar și pe liziere, unde se soresc de cele mai multe ori alături de gușteri.

lăsați doar urma pașilor

Luați doar fotografii

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Ascultați cu mare atenție foșnetele ce vin din covorul de frunze. Dacă sunetul este de intenistate și durată mare, atunci sigur este un gușter panicat pe undeva.

          Dar dacă este mai delicat, cercetați cu atenție zona, în special la baza tufelor. Mai ales a celor cu spini! 😉

Invitaţie la birdwatching

Lasă un comentariu

           Deși în ultima vreme am scris foarte mult despre herpetofaună nu înseamnă că am neglijat păsările. Nicidecum. Binoclul a stat mereu de gât și toate speciile întâlnite au fost atent analizate. Unele mai rare, altele mai comune dar evident la fel de frumoase și interesante.

           Iată o scurtă selecție:

 Presura de grădină - Călărași

Presura de grădină – Călărași

 Stârc de noapte - Gagauzia

Stârc de noapte – Gagauzia

Gaie roșie - Constanța

Gaie roșie – Constanța

Pietrar negru - Constanța

Pietrar negru – Constanța

Cucuvea - Teleorman

Cucuvea – Teleorman

Stârc pitic - Ilfov

Stârc pitic – Ilfov

Uligan pescar - Bucureşti

Uligan pescar – Bucureşti

 Rândunică - Cimişlia

Rândunică – Cimişlia

 Vânturel roșu - Teleorman

Vânturel roșu – Teleorman

 Cânepar - Cimişlia

Cânepar – Cimişlia

Pescăruș pontic - Gagauzia

Pescăruș pontic – Gagauzia

 Prundăraș gulerat mare - Cimișlia

Prundăraș gulerat mare – Cimișlia

 Acvila de câmp - Constanța

Acvila de câmp – Constanța

IMG_0017

Spor la observatii!

Ajutor, am găsit un șarpe!

15 comentarii

          În ultima vreme au apărut în presă o serie de știri despre șerpii care terorizează comunități sau viperele care îi pândesc pe cei ce urcă pe munte. De la identificări greșite și până la sfaturi bombastice de prevenire, gen utilizarea șosetelor albe, am văzut în această săptămână suficiente neadevăruri despre aceste minunate creaturi încât mă văd nevoit să iau atitudine.

          Eu locuiesc în București, unde pentru cele mai inofensive animale sunt deranjați pompierii și poliția, deplasări care sunt plătite din banii contribuabililor. Bani ce ar trebui direcționați către cu totul altceva în opinia mea.

          Așadar înainte de a suna la 112 sau a pune mâna pe un obiect contondent, cel mai bine ar fi să ne uităm de două ori la șarpe, care va fi evident mai speriat de oameni decât oamenii de el. La urma urmei ei au populat ecosistmele de aici înainte de a ne ridica noi jungle de beton.

          CE SPECIE ESTE?!

          Statistic, peste jumătate din șerpii întâlniți vor fi cei de casă (Natrix natrix). Variabilitatea este mare, dar în general au mai puțin de un metru lungime și prezintă două pete gelbene în spatele capului.

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

          În apropierea râurilor sau lacurilor pot apărea și șerpi de apă (Natrix tessellata).

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

          Extrem de rar se arată și câte un șarpe rău (Dolichophis caspius) sau unul de alun (Coronella austriaca).

Șarpele rău (Dolichophis caspius)

Șarpele rău (Dolichophis caspius)

11059660_1621129068154920_6188159502675871533_o

Sarpele de alun (Coronella austriaca)

          Toate cele patru specii sunt neveninoase iar primele două nu mușcă nici măcar când sunt manevrate, preferând să facă pe mortul.

          CU CE ÎL POT MANEVRA. UNDE ÎL POT DUCE DEPARTE DE OAMENI?

          Dacă v-ați lămurit în privința identității și vreți să relocati personal animalul, îl puteți luă fără probleme cu mână goală dacă este un șarpe de casă sau de apă. Dacă este vorba de șarpele rău sau de cel de alun atunci o mănușă și niște pantaloni lungi ar trebui să ofere suficentă protecție împotirva eventualelor mușcături, care sincer nu sunt mai dureroase decât o mica zgârietură de pisică.

          Ideal ar fi să îl duceți într-o zonă mai ferită a parcului sau lacului unde a fost găsit. Deși nu este recomandat, puteți opta pentru mutarea lui într-un alt habitat ca de exemplu un teren viran.

          Dacă nu sunteți însă foarte siguri de identificare sau nu doriți să interacționați cu șarpele, atunci puteți cere consultanță sau asistență gratuită la numărul 0724.71.11.59. De preferat ar fi un SMS în care să fiu anunțat despre ce este vorba pentru a va putea contacta in mod prioritar în caz că nu pot răspunde pe loc. Având în vedere că mai toate telefoanele sunt acum doate cu cameră, un MMS cu o fotografie indiferent de calitate ar fi ideal.

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

          Cu prietenie,

          Vlad Cioflec

Șopârlița de frunzar (Ablepharus kitaibelii)

Lasă un comentariu

          Minusculă, maronie și misterioasă, această reptilă periclitată este una dintre cele mai problematice specii pentru fotografii de herpetofaună.

Ablepharus kitaibelii

Ablepharus kitaibelii stepaneki

          Preferă pădurile de foiase din sudul țării unde vânează mici nevertebrate în covorul de frunze uscate. Localizarea habitatelor nu este chiar atât de dificilă. Observarea unui exemplar necesită însă foarte multă răbdare. Iar fotografierea cere nervi de oțel. 😉

Distribuția pe județe

Distribuția pe județe

Lizieră

Lizieră

Șopârliță in situ

Șopârliță in situ

Luminiș

Luminiș

          Pe cât sunt de mici, pe atât sunt de rapide. Dar dacă sunteți dispuși să parcurgeți kilometri de liziere și luminișuri, de preferință în patru labe, atunci parcă se întrevede posibilitatea bifării speciei.

Ablepharus kitaibelii

Ablepharus kitaibelii stepaneki

Ablepharus kitaibelii

Ablepharus kitaibelii stepaneki

Ablepharus kitaibelii

Ablepharus kitaibelii stepaneki

          Mult succes!

Şarpele lui Esculap (Zamenis longissimus)

Lasă un comentariu

          Venerat de romani acum două milenii și persecutat de români în prezent, acest șarpe este simbolul medicinii, cel ce apare desenat pe emblema farmaciilor încolăcit pe un pahar, asemenea celui ce stătea pe toiagul lui Asklepios, zeului vindecării.

Zamenis longissimus

Zamenis longissimus

Esculap

Esculap

Zamenis longissimus

Zamenis longissimus

Habitat

Habitat

          Întâlnirea cu această specie ce atinge lungimea de doi metri este întotdeauna memorabilă. Nu este un șarpe agresiv sau foarte rapid și astfel fotografierea lui este o adevărată plăcere. Dacă vreți, atitudinea sa este undeva între cea a șarpelui de casă și a celui de alun.

Habitat şi căutător

Habitat şi căutător

Zamenis longissimus

Zamenis longissimus

Căutător mulțumit

Căutător mulțumit 🙂

          Dar tocmai aceste trăsături le aduc de cele mai multe ori sfârșitul acestor blânzi giganți. În Banat și Dobrogea sfârșesc frecvent sub roțile autovehiculelor și pretutundeni sunt uciși în mod absolut gratuit de localnici sau turiști.

Roadkill

Roadkill

          Pentru a-l observa puteți opta pentru pădurile de foioase sau văile stâncoase cu arbuști. Nu va limitați însă la marginile potecilor, scanați și coronamentul, întrucât sunt foarte buni cățărători. Iar dacă întâlniți și vreo construcție abandonată atunci succesul este garantat.

Zamenis longissimus

Zamenis longissimus

36. Sarpele lui Esculap

Raspandirea in Romania

Lizieră

Lizieră

Zamenis longissimus

Zamenis longissimus

          Spor la căutări!

Older Entries