Prima pagină

Țestoasa chinezească cu carapace moale

Lasă un comentariu

          După cum probabil știți deja, iubesc țestoasele, fie ele acvatice sau terestre, mari sau mici, autohtone sau alohtone. Drept urmare îmi face mare plăcere să îmi petrec timpul în mijlocul a câtorva populații „mixte” din sudul țării.

          Anul trecut am avut ocazia de a documenta prima zonă din județul Ilfov cu Pelodiscus sinensis. În acest an am identificat țestoasa chinezească cu carapace moale într-un nou habitat.

IMG_0065

Trachemys, Pseudemys și…

          Specia este foarte frumoasă, diferită, interesantă și deosebit de adaptabilă. A fost introdusă în multe puncte de pe glob la fel ca și Trachemys scripta, dar spre deosebire de ea, populațiile din arealul natural al țestoasei dispar într-un ritm alarmant odată cu transformarea malștinilor din China și Vietnam în culturi agricole.

          Unde mai punem că este crescută pentru a fi consumată sub formă de  supă, țestoasa chinezească cu carapace moale este una dintre speciile care în viitorul apropiat ar putea fi văzută doar în ferme și populații alohtone.

IMG_0106

Pelodiscus sinensis

          Evident, nu încurajez sub nicio formă introducerea de țestoase exotice în fauna țării, dar în niciun caz nu sunt pentru distrugerea celor ajunse aici fără voia lor.

          Pe curând!

 

 

 

 

 

Reclame

Gecko-ul, o specie nouă în fauna României !

Lasă un comentariu

         Deși probabil pare un animal exotic, acest fel de șopârlă trăiește în aproape toate țările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia și chiar Ungaria.

          Foarte aproape de granițele noastre a fost găsit mai jos de Giurgiu, în orașul Ruse și pe litoralul Mării Negre, lângă Capul Caliacra.

         În România mă așteptăm să apară în porturile de la Dunăre, pe unde tot răsar populații noi de șopârle de ziduri sosite pe barjele cu piatră, dar în niciun caz în … București.

IMG_20180630_195902

Habitat

          Astăzi, 30.06.2018 am fotografiat un exemplar în capitală și fiind vorba despre un juvenil este rezonabil să presupunem că specia s-ar putea reproduce la noi.

IMG_20180630_192720

Primul meu Mediodactylus danilewski

New Bitmap Image

Distribuția complexului kotschyi conform The Reptile Database (reptile-database.org)

Original - Copy

Răspândirea în România: verde – județe confirmate, portocaliu – județe posibile deci prioritare pentru investigații

IMG_0011

Gecko-ul pontic (Mediodactylus danilewski)

           Cercetările continuă în zonele urbane, care iată că pot oferi provocări la fel de interesante ca și râpele cu boa sau văile cu vipere.

          Dacă observați cumva astfel de șopârle în plimbările voastre chiar și până la magazin, nu uitați vă rog să le fotografiați cu telefonul și să mi le trimiteţi. Firmele luminoase sau corpurile de iluminat stradal atrag insecte, iar gâzele gustoase sunt irezistibile pentru un gecko.  

          Mulțumesc, Doru și Răzvan; a fost o ieșire pe cinste!

 

 

 

 

 

O scurtă ieșire

2 comentarii

          Este sfârșit de an, o lună aglomerată, plină de rapoarte, bilanțuri și întâlniri. În această perioadă este important să ne și relaxam cu niște plimbări scurte prin aerul tare de decembrie. În jurul hrănitorilor și prin spațiile verzi se pot observa oaspeți de iarnă foarte interesanți.

     Astăzi după-amiază însă un stol gălăgios de papagali și o șopârlă foarte interesantă mi-au transformat plimbarea într-o adevărată expediție!

IMG_0008.JPG

Micul Alexandru (Psittacula krameri)

IMG_0024 (2)

Şopârla de ziduri (Podarcis muralis)

          Spor la observații!

Specii noi

3 comentarii

          De peste zece ani urmăresc cu interes evoluția populațiilor de țestoase de apă (Emys orbicularis orbicularis) din București și județul Ilfov.

IMG_0002 - Copy

Țestoasa de apă

          Majoritatea se află în declin și principala cauză este degradarea continuă a habitatelor, însă pe lângă aceasta mai acționează și alți factori, între care se remarcă braconajul și concurența cu speciile introduse.

          Cea mai cunoscută și larg răspândită specie introdusă este desigur țestoasa de Florida (Trachemys scripta), prezentă în București cu trei subspecii: țestoasa cu tâmple roșii (T. s. elegans), țestoasa cu tâmple galbene (T. s. scripta) și țestoasa de Cumberland (T. s. troostii).

IMG_0024

Țestoasa cu tâmple roșii

Testoasa cu tample galbene (Trachemys scripta scripta) - Copy

Țestoasa cu tâmple galbene

IMG_0006s

Țestoasa de Cumberland

          În toamna anului 2013 au apărut țestoasele hartă de Mississippi (Graptemys pseudogeographica kohnii) și țestoasele hartă de Ouachita (Graptemys ouachitensis).

G p.jpg

Țestoasa hartă de Mississippi

IMG_0043 (2)

Țestoasa hartă de Ouachita

          Începând cu 2016 avem în câteva zone din oraș țestoase de râu (Pseudemys concinna concinna) și țestoase de peninsulă (Pseudemys peninsularis).

Pse con

Țestoasa de râu

Testoasa de peninsula

Țestoasa de peninsulă

          Și spre surprinderea mea în anul 2017 am documentat și prezența unei specii asiatice, țestoasa chinezească cu carapace moale (Pelodiscus sinensis)!

IMG_0004 (3)

Țestoasa chinezească cu carapace moale

          Sincer îmi doresc că această listă de specii să nu crească, spre deosebire de altele, dar dacă ați observat și alte feluri de țestoase în libertate, vă rog să mă anunțați.

          La modul ideal toate, dar absolut toate, trebuie identificate, capturate și relocate în adăposturi speciale de unde să poată fi ulterior adoptate, iar cei ce abandonează animalele provenite din comerț merită cel puțin amenzi usturătoare.

          Pe curând!

          LATER EDIT – 01.05.2018

        Iată că am descoperit si țestoasa hartă falsă (Graptemys pseudogeographica pseudogeographica)!

IMG_0050

Țestoasa hartă falsă

 

Brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)

2 comentarii

          A fost o vreme când balaurul și șarpele cu patru dungi erau considerate aceeași specie, un timp în care tritonul cu creastă și tritonul cu creastă dunărean erau cel mult subspecii.

          Acum însă, pe baza cercetărilor știm că nu mai este așa. Desigur, mulți specialiști s-au împotrivit schimbărilor taxonomice. Unii mai mult timp, alții mai puțin, dar până la urmă lucrurile s-au așezat.

          De asemenea foarte mulți  ani s-a crezut că în Europa există un singur brotăcel. Iată că studiile genetice recente au demonstrat însă existența a cel puțin șapte specii pe bătrânul continent (meridionalis, molleri, arborea, sarda, intermedia, orientalis, perrini), dintre care două pe teritoriul țării noastre (arborea & orientalis).

H o 0

Brotăcelul răsăritean

          Problema este că diferențe vizibile între cele două specii nu există, și de aceea o parte din herpetologi sunt încă reticenți în a accepta validitatea lor.

          Nu și eu. Ba chiar dimpotrivă. Am primit-o cu brațele deschise pe Hyla orientalis și chiar m-am oferit să îi atribui o denumire populară. Oscilam între brotăcel estic și brotăcel răsăritean. Ultima variantă a primit mai multe voturi din partea colegilor și astfel din octombrie 2014 Hyla orientalis e numită de cei ce acceptă progresul științei brotăcel răsăritean.

H o 1

Hyla orientalis

          Înțeleg că este dificil să acceptăm ca specii diferite animale ce seamănă perfect și nu pot fi diferențiate decât pe baza localității de proveniență, așa că că vă invit să facem un exercițiu de imaginație.

H o 5

Brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)

          Închipuiți-vă un depozit, sau un dulap. Și rafturi, multe rafturi.  Pe ele se află sticle transparente de un litru, identice,  umplute cu lichid incolor. Închise ermetic, lipsite de etichete.

          Sticlele aflate la bază conțin apă plată, cele aflate în jumătatea superioară conțin votcă. Așadar arată la fel.

          Proprietarul spațiului le-a aranjat de așa manieră, știe el ce și unde se află și nu le încurcă. Puteți să îl credeți, să fotografiați ce vedeți și să dormiți liniștiți. Sau puteți sparge toate sticlele pentru a a vă convinge. Așa e și cu diferențele aflate doar la nivel de ADN.

          Dacă vreți să vedeți brotăcelul răsăritean, atunci pădurile și bălțile cu stuf aflate în exteriorul arcului Carpatic sunt destinația ideală mai ales începând cu luna aprilie.

Harta

Răspândirea în România

Habitat

Habitat

          De multe ori masculii își trădează prezența datorită cântecului sau al contrastului față de substrat. Alteori trebuie căutați cu ceva mai multă atenție și atunci pentru a observa brotăcelul răsăritean, unii încearcă să gândească că brotăcelul răsăritean, să arate ca brotăcelul răsăritean … să fie brotăcelul răsăritean! 😉

H o 3

Brotăcel răsăritean

Ghicitoare.

De v-ați ascunselea

Maria

Te-am prins! 🙂

 

 

Older Entries