Țestoasa de supă

Lasă un comentariu

          Ciudată denumire, recunosc, dar cel puțin pe aceasta nu am dat-o eu, ci este luată din cărți. Eu i-aș fi zis simplu și elegant, țestoasa de mare.

          Dar acum că am depășit momentul dați-mi voie să vă spun că deși specia de care vorbim astăzi nu a fost observată în apele noastre teritoriale, prezența ei a fost dovedită totuși în Marea Neagră. De trei ori mai exact: în 1898 în dreptul unei localități bulgărești iar în 2009 și 2014 în largul coastelor turcești.

          Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.

Habitat

Midia, Corbu, Vadu …

C. myd

Țestoasa de supă (Chelonia mydas)

          Deși seamănă cu careta la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci e banala Caretta caretta. 🙂 Dar dacă sunt doar patru, am dat lovitura – Chelonia mydas!

Placi costale

Plăcile costale

Asteptarea

Any day now … 😉

          Mult succes!

 

 

Anunțuri

Misterul țestoasei bănățene

5 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuala

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

In teorie

Detaliu

In practica

          Spor la descoperiri!

Vara indiană

Lasă un comentariu

          Sezonul herpetologic se cam apropie ușor-ușor de final și degrabă cârligul și mănușa vor fi înlocuite de lunetă și binoclu. Profitând de o zi cu vreme neașteptat de caldă pentru această perioadă am zis să încerc să îi arăt Mariei câteva zone superbe din Dobrogea și poate niște specii noi de reptile și amfibieni. În cel mai rău caz ne-am fi ales cu o plimbare în natură, mișcare și aer curat. În cel mai bun caz … și cu vreun șarpe.

20161001_145524

Doua perechi de ochi sunt mai bune decat una 😉

img_0079

Zambim, deci am gasit ceva …

img_0089

Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) !

          Pe curând!

Un secret herpetologic

2 comentarii

          La fel ca mulți dintre voi am copilărit uitându-mă cu mare plăcere la Țestoasele Ninja așa că fascinația mea pentru chelonieni și pizza e oarecum explicabilă. Bine, mărturisesc, încă mă uit cu mare plăcere dar despre alt secret herpetologic aș vrea să vă povestesc.

          Țara noastră stă bine la capitolul țestoase. Trei specii ar zice unii; două de uscat și una de apă. Eu i-aș contrazice și aș plusa: păi nu numărăm și specia invazivă, cea cu tâmple roșii !? O fi ea echivalentul fazanului, dar se pune! În plus, are roșu…Raphael avea mască roșie…

          Așadar patru specii: două de uscat, două de apă dulce. (Michelangelo, Leonardo, Donatello; de Raphael am zis…) Corect?!

545959727

            Știați ca există și o a cincea țestoasa ninja?! Da, cinci țestoase ninja cu Venus de Milo. V-am zis că se lasă cu secrete herpetologice. 😉

ninja_turtles_next_mutation_sketch_of_venus_by_kingjames06-d5njgn5

Venus

             Ei bine, uneori mai pătrunde în Marea Neagră o creatură ce poate ajunge la greutatea impresionantă de  jumătate de tonă și  lungimea de  peste doi metri . Este vorba de a cincea țestoasă, cea marină (Caretta caretta).

caretta

Testoasa marina (Caretta caretta)

          Nu cuibărește ce-i drept pe plajele românești, fiindu-i mai dragi cele din Mediterană și sincer nu pot să o învinovățesc.

29-gusterul-vargat

Doar doua semnalari, in doua judete

          Așadar, când mai mergeți la mare, fie pentru a va bronza un pic, fie pentru a bifa pescăruși mai rari, fiți cu ochii în patru pentru reptile secretoase; mai devreme sau mai târziu se vor arăta.

Herpetologul

Daca nu adormiti in post… 😉

Brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)

2 comentarii

          A fost o vreme când balaurul și șarpele cu patru dungi erau considerate aceeași specie, un timp în care tritonul cu creastă și tritonul cu creastă dunărean erau cel mult subspecii.

          Acum însă, pe baza cercetărilor știm că nu mai este așa. Desigur, mulți specialiști s-au împotrivit schimbărilor taxonomice. Unii mai mult timp, alții mai puțin, dar până la urmă lucrurile s-au așezat.

          De asemenea foarte mulți  ani s-a crezut că în Europa există un singur brotăcel. Iată că studiile genetice recente au demonstrat însă existența a cel puțin șase specii pe bătrânul continent (meridionalis, molleri, arborea, sarda, intermedia, orientalis), dintre care două pe teritoriul țării noastre (arborea & orientalis).

H o 0

Brotacel rasaritean

          Problema este că diferențe vizibile între cele două specii nu există, și de aceea o parte din herpetologi sunt încă reticenți în a accepta validitatea lor.

          Nu și eu. Ba chiar dimpotrivă. Am primit-o cu brațele deschise pe Hyla orientalis și chiar m-am oferit să îi atribui o denumire populară. Oscilam între brotăcel estic și brotăcel răsăritean. Ultima variantă a primit mai multe voturi din partea colegilor și astfel din octombrie 2014 Hyla orientalis e numită de cei ce acceptă progresul științei brotăcel răsăritean.

H o 1

Hyla orientalis

          Înțeleg că este dificil să acceptăm ca specii diferite animale ce seamănă perfect și nu pot fi diferențiate decât pe baza localității de proveniență, așa că că vă invit să facem un exercițiu de imaginație.

H o 5

Brotacel rasaritean (Hyla orientalis)

          Închipuiți-vă un depozit, sau un dulap. Și rafturi, multe rafturi.  Pe ele se află sticle transparente de un litru, identice,  umplute cu lichid incolor. Închise ermetic, lipsite de etichete.

          Sticlele aflate la bază conțin apă plată, cele aflate în jumătatea superioară conțin votcă. Așadar arată la fel.

          Proprietarul spațiului le-a aranjat de așa manieră, știe el ce și unde se află și nu le încurcă. Puteți să îl credeți, să fotografiați ce vedeți și să dormiți liniștiți. Sau puteți sparge toate sticlele pentru a a vă convinge. Așa e și cu diferențele aflate doar la nivel de ADN.

          Dacă vreți să vedeți brotăcelul răsăritean, atunci pădurile și bălțile cu stuf aflate în exteriorul arcului Carpatic sunt destinația ideală mai ales începând cu luna aprilie.

Harta

Raspandirea in Romania

Habitat

Habitat

          De multe ori masculii își trădează prezența datorită cântecului sau al contrastului față de substrat. Alteori trebuie căutați cu ceva mai multă atenție și atunci pentru a observa brotăcelul răsăritean, unii încearcă să gândească că brotăcelul răsăritean, să arate ca brotăcelul răsăritean … să fie brotăcelul răsăritean! 😉

H o 3

Brotacel rasaritean

Ghicitoare.

De v-ati ascunselea

Maria

Te-am prins! 🙂

 

 

Older Entries