Misterul țestoasei bănățene

2 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuala

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

In teorie

Detaliu

In practica

          Spor la descoperiri!

Vara indiană

Lasă un comentariu

          Sezonul herpetologic se cam apropie ușor-ușor de final și degrabă cârligul și mănușa vor fi înlocuite de lunetă și binoclu. Profitând de o zi cu vreme neașteptat de caldă pentru această perioadă am zis să încerc să îi arăt Mariei câteva zone superbe din Dobrogea și poate niște specii noi de reptile și amfibieni. În cel mai rău caz ne-am fi ales cu o plimbare în natură, mișcare și aer curat. În cel mai bun caz … și cu vreun șarpe.

20161001_145524

Doua perechi de ochi sunt mai bune decat una 😉

img_0079

Zambim, deci am gasit ceva …

img_0089

Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates) !

14500269_1305610492812461_6116609785109786390_o

Asa tata, asa fiica 😉

          Pe curând!

Un secret herpetologic

2 comentarii

          La fel ca mulți dintre voi am copilărit uitându-mă cu mare plăcere la Țestoasele Ninja așa că fascinația mea pentru chelonieni și pizza e oarecum explicabilă. Bine, mărturisesc, încă mă uit cu mare plăcere dar despre alt secret herpetologic aș vrea să vă povestesc.

          Țara noastră stă bine la capitolul țestoase. Trei specii ar zice unii; două de uscat și una de apă. Eu i-aș contrazice și aș plusa: păi nu numărăm și specia invazivă, cea cu tâmple roșii !? O fi ea echivalentul fazanului, dar se pune! În plus, are roșu…Raphael avea mască roșie…

          Așadar patru specii: două de uscat, două de apă dulce. (Michelangelo, Leonardo, Donatello; de Raphael am zis…) Corect?!

545959727

            Știați ca există și o a cincea țestoasa ninja?! Da, cinci țestoase ninja cu Venus de Milo. V-am zis că se lasă cu secrete herpetologice. 😉

ninja_turtles_next_mutation_sketch_of_venus_by_kingjames06-d5njgn5

Venus

             Ei bine, uneori mai pătrunde în Marea Neagră o creatură ce poate ajunge la greutatea impresionantă de  jumătate de tonă și  lungimea de  trei metri . Este vorba de a cincea țestoasă, cea marină (Caretta caretta).

caretta

Testoasa marina (Caretta caretta)

          Nu cuibărește ce-i drept pe plajele românești, fiindu-i mai dragi cele din Mediterană și sincer nu pot să o învinovățesc.

29-gusterul-vargat

Doar doua semnalari, in doua judete

          Așadar, când mai mergeți la mare, fie pentru a va bronza un pic, fie pentru a bifa pescăruși mai rari, fiți cu ochii în patru pentru reptile secretoase; mai devreme sau mai târziu se vor arăta.

Herpetologul

Daca nu adormiti in post… 😉

Brotăcelul răsăritean (Hyla orientalis)

2 comentarii

          A fost o vreme când balaurul și șarpele cu patru dungi erau considerate aceeași specie, un timp în care tritonul cu creastă și tritonul cu creastă dobrogean erau cel mult subspecii.

          Acum însă, pe baza cercetărilor știm că nu mai este așa. Desigur, mulți specialiști s-au împotrivit schimbărilor taxonomice. Unii mai mult timp, alții mai puțin, dar până la urmă lucrurile s-au așezat.

          De asemenea foarte mulți  ani s-a crezut că în Europa există un singur brotăcel. Iată că studiile genetice recente au demonstrat însă existența a cel puțin șase specii pe bătrânul continent (meridionalis, molleri, arborea, sarda, intermedia, orientalis), dintre care două pe teritoriul țării noastre (arborea & orientalis).

H o 0

Brotacel rasaritean

          Problema este că diferențe vizibile între cele două specii nu există, și de aceea o parte din herpetologi sunt încă reticenți în a accepta validitatea lor.

          Nu și eu. Ba chiar dimpotrivă. Am primit-o cu brațele deschise pe Hyla orientalis și chiar m-am oferit să îi atribui o denumire populară. Oscilam între brotăcel estic și brotăcel răsăritean. Ultima variantă a primit mai multe voturi din partea colegilor și astfel din octombrie 2014 Hyla orientalis e numită de cei ce acceptă progresul științei brotăcel răsăritean.

H o 1

Hyla orientalis

          Înțeleg că este dificil să acceptăm ca specii diferite animale ce seamănă perfect și nu pot fi diferențiate decât pe baza localității de proveniență, așa că că vă invit să facem un exercițiu de imaginație.

H o 5

Brotacel rasaritean (Hyla orientalis)

          Închipuiți-vă un depozit, sau un dulap. Și rafturi, multe rafturi.  Pe ele se află sticle transparente de un litru, identice,  umplute cu lichid incolor. Închise ermetic, lipsite de etichete.

          Sticlele aflate la bază conțin apă plată, cele aflate în jumătatea superioară conțin votcă. Așadar arată la fel.

          Proprietarul spațiului le-a aranjat de așa manieră, știe el ce și unde se află și nu le încurcă. Puteți să îl credeți, să fotografiați ce vedeți și să dormiți liniștiți. Sau puteți sparge toate sticlele pentru a a vă convinge. Așa e și cu diferențele aflate doar la nivel de ADN.

          Dacă vreți să vedeți brotăcelul răsăritean, atunci pădurile și bălțile cu stuf aflate în exteriorul arcului Carpatic sunt destinația ideală mai ales începând cu luna aprilie.

Harta

Raspandirea in Romania

Habitat

Habitat

          De multe ori masculii își trădează prezența datorită cântecului sau al contrastului față de substrat. Alteori trebuie căutați cu ceva mai multă atenție și atunci pentru a observa brotăcelul răsăritean, unii încearcă să gândească că brotăcelul răsăritean, să arate ca brotăcelul răsăritean … să fie brotăcelul răsăritean! 😉

H o 3

Brotacel rasaritean

Ghicitoare.

De v-ati ascunselea

Maria

Te-am prins! 🙂

 

 

Năpârca cea uriașă

1 comentariu

         Un fapt mai puțin cunoscut din istoria cercetărilor herpetologice din România este că în perioada interbelică fauna noastră de reptile a fost mai bogată cu o specie.

         Între anii 1913 și 1940 Dobrogea a avut în componența sa încă două județe pe lângă Tulcea și Constanța, anume Durostor și Caliacra. Acum regiunea aflată la sud de Vama Veche este extrem de accesibilă pentru turiști, dealtfel renumită pentru Capul Caliacra și ferma de midii de la Dalboka.

La Capul Caliacra

La Capul Caliacra

          Ei bine, în 1928 a fot publicată descoperirea în Cadrilater a unei șopârle extrem de interesante, dacă nu prin lipsa picioarelor sau prin prezența plăcilor osoase aflate sub piele atunci prin dimensiunile impresionante la care poate ajunge și anume groasă cât  încheietura mâinii unui om și lungă de un metru și jumătate!

Habitat promiţător

Habitat promiţător

          O asemena creatură neobișnuită probabil că va duce cu gândul la o agresivitate ieșită din comun și o mușcătura strașnică, dar adevărul e că Pseudopus apodus se hrănește predominant cu melci, gândaci sau greieri și este în experiența mea mai blând decât un pui de labrador. 😉

Pseudopus apodus

Pseudopus apodus thracicus

          Succes la căutări; poate îl veți găsi chiar în județul Constanța!

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Lasă un comentariu

          Nu țin minte să fi fost vreo specie de șopârlă din cele zece care se află pe teritoriul țării care să îmi fi pus atâtea probleme în localizare și apoi fotografiere, dar cu toate acestea rămâne în continuare favorita mea.

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Este destul de rapidă și nuantețe cafenii o ajută să se camufleze desigur, însă alegerea microhabitatelor și distribuția foarte fragmentată, în ciuda existenței habitatelor propice, sunt cele care fac din identificarea de noi populații o adevărată provocare.

Județele cu prezență sigură

Județele cu prezență sigură

Ecoton

Ecoton

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

Poiană

Poiană

          Dacă vreți să o vedeți atunci puteți porni primăvara către pădurile din sudul țării. Căutați în poieni dar și pe liziere, unde se soresc de cele mai multe ori alături de gușteri.

lăsați doar urma pașilor

Luați doar fotografii

Șopârla de pădure (Darevskia praticola)

Șopârla de pădure (Darevskia praticola hungarica)

          Ascultați cu mare atenție foșnetele ce vin din covorul de frunze. Dacă sunetul este de intenistate și durată mare, atunci sigur este un gușter panicat pe undeva.

          Dar dacă este mai delicat, cercetați cu atenție zona, în special la baza tufelor. Mai ales a celor cu spini! 😉

Invitaţie la birdwatching

Lasă un comentariu

           Deși în ultima vreme am scris foarte mult despre herpetofaună nu înseamnă că am neglijat păsările. Nicidecum. Binoclul a stat mereu de gât și toate speciile întâlnite au fost atent analizate. Unele mai rare, altele mai comune dar evident la fel de frumoase și interesante.

           Iată o scurtă selecție:

 Presura de grădină - Călărași

Presura de grădină – Călărași

 Stârc de noapte - Gagauzia

Stârc de noapte – Gagauzia

Gaie roșie - Constanța

Gaie roșie – Constanța

Pietrar negru - Constanța

Pietrar negru – Constanța

Cucuvea - Teleorman

Cucuvea – Teleorman

Stârc pitic - Ilfov

Stârc pitic – Ilfov

Uligan pescar - Bucureşti

Uligan pescar – Bucureşti

 Rândunică - Cimişlia

Rândunică – Cimişlia

 Vânturel roșu - Teleorman

Vânturel roșu – Teleorman

 Cânepar - Cimişlia

Cânepar – Cimişlia

Pescăruș pontic - Gagauzia

Pescăruș pontic – Gagauzia

 Prundăraș gulerat mare - Cimișlia

Prundăraș gulerat mare – Cimișlia

 Acvila de câmp - Constanța

Acvila de câmp – Constanța

IMG_0017

Spor la observatii!

Older Entries