Prima pagină

Obiceiuri de Gerar

Lasă un comentariu

          De mulți ani ne place ca în primele zile din ianuarie să căutăm păsări mari și mici pe plajele pustii dar și herpetofaună în zonele neînghețate din sudul țării.

          Alături de  un termos mare de ceai, haine groase și multă voie bună am reușit ca și la începutul acestui an să ne bucurăm de aventură, gâște și broaște, ceea ce vă dorim și vouă.

49204695_10156996358476810_8552168935976337408_n

Echipa completă

bra 1

Gâște cu gât roşu (Branta ruficollis)

IMG_20190103_131826 - Copy

Broasca rugoasă verde (Bufotes viridis variabilis)

          Pe curând!

Reclame

Bilanț 2018

Lasă un comentariu

           Anul acesta a întrecut toate așteptările. De la primul amfibian găsit chiar în prima zi de ianuarie am știut că va urma un sezon bun, dar nici chiar așa. Să le luăm pe rând.

          La capitolul reptile două întâlniri m-au lăsat fără cuvinte: gecko-ul, o premieră pentru fauna țării și țestoasa hartă falsă, al nouălea fel de țestoasă alohtonă documentat în București!

2 Med dan

Gecko-ul (Mediodactylus danilewski)

1 Gra pse

Țestoasa hartă falsă (Graptemys pseudogeographica pseudogeographica)

          Și la capitolul birdwatching am avut ocazia să bifez o serie de specii rare, dar pasărea de care m-am îndrăgostit a fost delicata inăriță, care pe un ger năpraznic mi-a permis să o admir de la doar câțiva pași.

0 Car fla

Inăriţa (Acanthis flammea)

          Iar dintre numeroasele cărți de natură primite de-a lungul anului două titluri mi-au adus foarte multă bucurie și prin urmare vă recomand să i le cereți și voi Moșului:

3 Sna Eur

Acest superb ghid despre șerpi (click pentru link)

4 Log Sea

Și tot ce trebuie să știți despre țestoasa marină (click pentru link)

          Pe curând!

De prin sertare

Lasă un comentariu

          Inspirat de joaca Mariei cu fosile și dinozauri am săpat și eu puțin în arhiva de fotografii și date.

IMG_0006

Paleoherpetologie 🙂

           Pe lângă o serie de amintiri extraordinare am găsit și câteva descoperiri interesante pe care nu cred să vi le fi prezentat până acum.

             Este vorba de trei premiere județene care vin în completarea distribuției speciilor în țara noastră. Totodată acestea ridică întrebări legate de capacitatea de a identifica corect taxonii înrudiți, de importanța porturilor pentru pătrunderea herpetofaunei alohtone și nu în ultimul rând despre cât de multe mai avem de aflat despre prietenii noștri cu solzi.

           Septembrie 2005

          O explorare a pădurilor din sudul Prahovei nu a scos în cale șopârla dorită, ci primul șarpe de apă pentru județ. (Am colorat cu verde răspândirea cunoscută, iar cu albastru datele noi.)

DCFC0008.JPG

35. Sarpele de apa

Natrix tessellata – Poienarii Burchii PH, 12.09.05

           Iunie 2008

          Pe o ploaie sănătoasă am pornit către o mlaștină din nordul Ilfovului pentru a fotografia amfibieni. Între sutele de broaște mari de lac una s-a dovedit a fi o specie nouă pentru județ, broasca mică verde.

01.06.08

Pel les

2. Broasca mica verde

Pelophylax lessonae – Grădiștea IF, 01.06.2008

          Martie 2009

        Într-o tură după tritoni pe malul Dunării am găsit o nouă specie de șopârlă pentru județul Călărași, sosită cel mai probabil cu un transport de materiale de construcție de la vecinii bulgari.

22.03.09

25. Soparla de ziduri

Podarcis muralis – Oltenița CL, 22.03.2009

           Sunt încă destule regiuni ale României insuficient studiate și sper că v-am inspirat să cercetați cu mare atenție județul în care locuiți sau în care vă petreceți vacanțele.

           Spor la căutări!

Năpârca cea uriașă

Lasă un comentariu

          Un fapt mai puțin cunoscut din istoria cercetărilor herpetologice din România este că în perioada interbelică fauna noastră de reptile a fost mai bogată cu o specie.

          Între anii 1913 și 1940 Dobrogea a avut în componența sa încă două județe pe lângă Tulcea și Constanța, anume Durostor și Caliacra. Acum regiunea aflată la sud de Vama Veche este extrem de accesibilă pentru turiști, dealtfel renumită pentru Capul Caliacra și ferma de midii de la Dalboka.

La Capul Caliacra

La Capul Caliacra

          Ei bine, în 1928 a fot publicată descoperirea în Cadrilater a unei șopârle extrem de interesante, dacă nu prin lipsa picioarelor sau prin prezența plăcilor osoase aflate sub piele atunci prin dimensiunile impresionante la care poate ajunge și anume groasă cât  încheietura mâinii unui om și lungă de un metru și jumătate!

Habitat promiţător

Habitat promiţător

          O asemena creatură neobișnuită probabil că va duce cu gândul la o agresivitate ieșită din comun și o mușcătura strașnică, dar adevărul e că Pseudopus apodus se hrănește predominant cu melci, gândaci sau greieri și este în experiența mea mai blând decât un pui de labrador.

Pseudopus apodus

Năpârca uriașă (Pseudopus apodus thracicus)

          Pe curând!

Misterul țestoasei bănățene

5 comentarii

          Sunt încă multe de descoperit în ceea ce privește reptilele și amfibienii din România iar un caz ce merită o atenție deosebită este distribuția speciei Testudo hermanni.

Tes her 00

Testudo hermanni boettgeri

          Vreme de un secol s-a crezut că această țestoasă trăiește doar în Banat, mai exact în județele Mehedinți și Caraș-Severin dar iată că în ultimii ani a crescut numărul semnalărilor din sudul Dobrogei. Însă cum a fost posibil ca o astfel de specie să scape nedetectată atâția ani într-una din cele mai studiate regiuni din țară?

Harta

Distributia actuală

Habitat

Habitat dobrogean

          Oare au existat dintotdeauna mici populații dar a fost confundată cu ruda ei dobrogeană (Testudo graeca)? Poate că este vorba de o imigrare mai recentă a unor indivizi aparținând populațiilor din Bulgaria? E cumva posibil ca cineva să fi eliberat intenționat exemplare în diferite rezervații constănțene? Maria spune că pare un caz pentru Scooby Doo!

Scooby Doo

🙂

Tes her 11

Testudo hermanni boettgeri

          Dacă întâlniți și voi țestoase bănățene în sudul Dobrogei aș fi recunoscător dacă mi-ați arăta o fotografie și mi-ați spune unde anume. Poate împreună vom dezlega această enigmă.

          În cazul în care aveți cumva dubii în ceea ce privește diferențierea speciilor, iată cât este de simplu: dacă are un singur pinten în vârful cozii și placa de deasupra ei este împărțită în două este bănățeană, dacă are doi pinteni pe coapse și placa este nedivizată atunci este dobrogeană .

Carapace

În teorie

Detaliu

În practică

          Spor la descoperiri!

Older Entries