Prima pagină

Best of 2018

Lasă un comentariu

           Anul acesta a întrecut toate așteptările. De la primul amfibian găsit chiar în prima zi de ianuarie am știut că va urma un sezon bun, dar nici chiar așa. Să le luăm pe rând.

          La capitolul reptile două întâlniri m-au lăsat fără cuvinte: gecko-ul pontic, o premieră pentru fauna țării și țestoasa hartă falsă, al nouălea fel de țestoasă alohtonă documentat în București!

2 Med dan

Gecko-ul pontic (Mediodactylus danilewski)

1 Gra pse

Țestoasa hartă falsă (Graptemys pseudogeographica pseudogeographica)

          Și la capitolul birdwatching am avut ocazia să bifez o serie de specii rare, dar pasărea de care m-am îndrăgostit a fost delicata inăriță, care pe un ger năpraznic mi-a permis să o admir de la doar câțiva pași.

0 Car fla

Inăriţa (Acanthis flammea)

          Iar dintre numeroasele cărți de natură primite de-a lungul anului două titluri mi-au adus foarte multă bucurie și prin urmare vă recomand să i le cereți și voi Moșului:

3 Sna Eur

Acest superb ghid despre șerpi (click pentru link)

4 Log Sea

Și tot ce trebuie să știți despre țestoasa marină (click pentru link)

          Pe curând!

Reclame

Spiritele pădurii

Lasă un comentariu

      Dacă iubiți reptilele și mamiferele, insectele dar și plantele atunci vă recomand o tură în masivele forestiere aflate între Ploiești și Pitești.

        Zeci de kilometri de liziere însorite și nenumărate poieni luminoase; locuri mirifice în care fiecare foșnet produce emoții puternice, unde orice tufă poate avea un șarpe de alun sau la fel de bine un căprior.

         Iată și o scurtă selecție de cadre recente care sper să vă motiveze să explorați și voi zona în această primăvară:

31531526_10156386970756810_2252534115653910528_o

Habitat

IMG_0020

Mistreți (Sus scrofa)

Vipera de silvostepa

Vipera de silvostepă (Vipera berus nikolskii)

IMG_0010

Zimbri (Bison bonasus)

          Pe curând!

 

Vremea „rea”

Lasă un comentariu

          Ninge ca în povești și văd cum mulți herpetologi mai tineri stau supărați în case că nu pot ieși pe teren.
          Dar de ce să fim plictisiți sau bosumflați când „dinozaurii zburători” numiți păsări sunt peste tot?!
         Și dacă nu iubim prea tare frigul, acum este momentul ideal pentru a ne lărgi orizonturile citind alături de o cafea caldă despre urmele mamiferelor care „ne mănâcă” broaștele, despre fluturii pe care îi vom zburătăci la vară când vom alerga șopârle, despre florile colorate pe care ni le dorim în cadrele cu țestoase și despre fascinanta viață a copacilor la umbra cărora ne place să căutăm șerpi.
         Un herpetolog trebuie să fie și un bun naturalist, iar cei mai buni naturaliști sunt cei veșnic veseli și optimiști.
IMG_00012

O foarte mică selecție de ghiduri

          Vremea „rea” este o oportunitate care merită valorificată, așa că vă doresc lectură plăcută!
          Iar cum omul gospodar își face iarna car și vara sanie, zilele acestea aveți ocazia să achzitionați diferite echipamente de lucru sau protecție: cârlige, clești, plase, mănuși, obiective, bocanci, etc.
29662540_2049997345268088_1819106703648834579_o

Mănuși anti-perforare și cel ce mi le testează

Untitled collage

Cârlig herpetologic

           Vremea „rea” este o oportunitate care merită valorificată, așa că vă doresc spor la cumpărături!

Am găsit un șarpe în casă! Ce să fac?

15 comentarii

          În ultima vreme au apărut în presă o serie de știri despre șerpii care terorizează comunități sau viperele care îi pândesc pe cei ce urcă pe munte. De la identificări greșite și până la sfaturi bombastice de prevenire, gen utilizarea șosetelor albe, am văzut în această săptămână suficiente neadevăruri despre aceste minunate creaturi încât mă văd nevoit să iau atitudine.

          Eu locuiesc în București, unde pentru cele mai inofensive animale sunt deranjați pompierii și poliția, deplasări care sunt plătite din banii contribuabililor. Bani ce ar trebui direcționați către cu totul altceva în opinia mea.

          Așadar înainte de a suna la 112 sau a pune mâna pe un obiect contondent, cel mai bine ar fi să ne uităm de două ori la șarpe, care va fi evident mai speriat de oameni decât oamenii de el. La urma urmei ei au populat ecosistmele de aici înainte de a ne ridica noi jungle de beton.

          CE SPECIE ESTE?!

          Statistic, peste jumătate din șerpii întâlniți vor fi cei de casă (Natrix natrix). Variabilitatea este mare, dar în general au mai puțin de un metru lungime și prezintă două pete gelbene în spatele capului.

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

          În apropierea râurilor sau lacurilor pot apărea și șerpi de apă (Natrix tessellata).

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

          Extrem de rar se arată și câte un șarpe de stepă (Dolichophis caspius) sau unul de alun (Coronella austriaca).

Șarpele rău (Dolichophis caspius)

Șarpele de stepă (Dolichophis caspius)

11059660_1621129068154920_6188159502675871533_o

Șarpele de alun (Coronella austriaca)

          Toate cele patru specii sunt neveninoase iar primele două nu mușcă nici măcar când sunt manevrate, preferând să facă pe mortul.

          CU CE ÎL POT MANEVRA. UNDE ÎL POT DUCE DEPARTE DE OAMENI?

          Dacă v-ați lămurit în privința identității și vreți să relocati personal animalul, îl puteți luă fără probleme cu mână goală dacă este un șarpe de casă sau de apă. Dacă este vorba de șarpele de stepă sau de cel de alun atunci o mănușă și niște pantaloni lungi ar trebui să ofere suficentă protecție împotirva eventualelor mușcături, care sincer nu sunt mai dureroase decât o mică zgârietură de pisică.

          Ideal ar fi să îl duceți într-o zonă mai ferită a parcului sau lacului unde a fost găsit. Deși nu este recomandat, puteți opta pentru mutarea lui într-un alt habitat ca de exemplu un teren viran.

          Dacă nu sunteți însă foarte siguri de identificare sau nu doriți să interacționați cu șarpele, atunci puteți cere consultanță sau asistență gratuită la numărul 0724.71.11.59. De preferat ar fi un SMS în care să fiu anunțat despre ce este vorba pentru a va putea contacta in mod prioritar în caz că nu pot răspunde pe loc.

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

          Cu prietenie,

          Vlad Cioflec

Păsări din lunca şi Delta Dunării

Lasă un comentariu

          Dragi cititori, am deosebita plăcere de a vă anunța ieșirea de sub tipar a unei carți scrisă pentru birdwatcheri, de către birdwatcheri, Păsări din lunca şi Delta Dunării, volum la care am avut onoarea de a contribui.

Coperta

        Lucrarea, bazată pe fotografii de excepţie şi texte concepute special pentru a satisface curiozitatea naturaliştilor aflaţi la început de drum prezintă peste şaptezeci de specii de păsări ce pot fi observate în timpul plimbărilor, vacanţelor şi concediilor petrecute în apropierea zonelor umede.

Exemplu de plansa

          Ideea acestei cărţi unice în peisajul publicistic autohton a fost a lui Doru Panaitescu, iar fotografiile au fost puse cu generozitate la dispoziţie de Bogdan Ciungara, Cristian Mihai, Doina Russu, Eliz Anghel, Eros Nicolau şi Mircea Bezergheanu.

Ultimele pregătiri

Poate fi savurată și în zilele mohorâte, alături de o ciocolată caldă

10003831_1411326419135187_394716625_o

… sau alături de un ceai aromat

               Lectură plăcută!

Older Entries