Ajutor, am găsit un șarpe!

15 comentarii

          În ultima vreme au apărut în presă o serie de știri despre șerpii care terorizează comunități sau viperele care îi pândesc pe cei ce urcă pe munte. De la identificări greșite și până la sfaturi bombastice de prevenire, gen utilizarea șosetelor albe, am văzut în această săptămână suficiente neadevăruri despre aceste minunate creaturi încât mă văd nevoit să iau atitudine.

          Eu locuiesc în București, unde pentru cele mai inofensive animale sunt deranjați pompierii și poliția, deplasări care sunt plătite din banii contribuabililor. Bani ce ar trebui direcționați către cu totul altceva în opinia mea.

          Așadar înainte de a suna la 112 sau a pune mâna pe un obiect contondent, cel mai bine ar fi să ne uităm de două ori la șarpe, care va fi evident mai speriat de oameni decât oamenii de el. La urma urmei ei au populat ecosistmele de aici înainte de a ne ridica noi jungle de beton.

          CE SPECIE ESTE?!

          Statistic, peste jumătate din șerpii întâlniți vor fi cei de casă (Natrix natrix). Variabilitatea este mare, dar în general au mai puțin de un metru lungime și prezintă două pete gelbene în spatele capului.

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

Șarpele de casă (Natrix natrix)

          În apropierea râurilor sau lacurilor pot apărea și șerpi de apă (Natrix tessellata).

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

Șarpele de apă (Natrix tessellata)

          Extrem de rar se arată și câte un șarpe de stepă (Dolichophis caspius) sau unul de alun (Coronella austriaca).

Șarpele rău (Dolichophis caspius)

Șarpele de stepă (Dolichophis caspius)

11059660_1621129068154920_6188159502675871533_o

Sarpele de alun (Coronella austriaca)

          Toate cele patru specii sunt neveninoase iar primele două nu mușcă nici măcar când sunt manevrate, preferând să facă pe mortul.

          CU CE ÎL POT MANEVRA. UNDE ÎL POT DUCE DEPARTE DE OAMENI?

          Dacă v-ați lămurit în privința identității și vreți să relocati personal animalul, îl puteți luă fără probleme cu mână goală dacă este un șarpe de casă sau de apă. Dacă este vorba de șarpele rău sau de cel de alun atunci o mănușă și niște pantaloni lungi ar trebui să ofere suficentă protecție împotirva eventualelor mușcături, care sincer nu sunt mai dureroase decât o mica zgârietură de pisică.

          Ideal ar fi să îl duceți într-o zonă mai ferită a parcului sau lacului unde a fost găsit. Deși nu este recomandat, puteți opta pentru mutarea lui într-un alt habitat ca de exemplu un teren viran.

          Dacă nu sunteți însă foarte siguri de identificare sau nu doriți să interacționați cu șarpele, atunci puteți cere consultanță sau asistență gratuită la numărul 0724.71.11.59. De preferat ar fi un SMS în care să fiu anunțat despre ce este vorba pentru a va putea contacta in mod prioritar în caz că nu pot răspunde pe loc. Având în vedere că mai toate telefoanele sunt acum doate cu cameră, un MMS cu o fotografie indiferent de calitate ar fi ideal.

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

Un herpetolog mereu la dispoziţia dumneavoastră

          Cu prietenie,

          Vlad Cioflec

Anunțuri

Păsări din lunca şi Delta Dunării

Lasă un comentariu

          Dragi cititori, am deosebita plăcere de a vă anunța ieșirea de sub tipar a unei carți scrisă pentru birdwatcheri, de către birdwatcheri, Păsări din lunca şi Delta Dunării, volum la care am avut onoarea de a contribui.

Coperta

        Lucrarea, bazată pe fotografii de excepţie şi texte concepute special pentru a satisface curiozitatea naturaliştilor aflaţi la început de drum prezintă peste şaptezeci de specii de păsări ce pot fi observate în timpul plimbărilor, vacanţelor şi concediilor petrecute în apropierea zonelor umede.

Exemplu de plansa

          Ideea acestei cărţi unice în peisajul publicistic autohton a fost a lui Doru Panaitescu, iar fotografiile au fost puse cu generozitate la dispoziţie de Bogdan Ciungara, Cristian Mihai, Doina Russu, Eliz Anghel, Eros Nicolau şi Mircea Bezergheanu.

Ultimele pregătiri

Poate fi savurată și în zilele mohorâte, alături de o ciocolată caldă

10003831_1411326419135187_394716625_o

… sau alături de un ceai aromat

     Dacă doriti, o puteți comanda cu încredere de pe site-ul Societății Ornitologice Române:

           http://www.sor.ro/ro/mid/Shop.html

           Lectură plăcută!

Determinatoarele

7 comentarii

             Experiența nu este altceva decât cumulul greșelilor. 🙂

          După ce am cumpărat nenumărate titluri, inevitabil am ajuns să regret unele investiții. Ca să nu pierdeți bani ce ar putea fi mai bine folosiți pentru achizionarea de cafea sau combustibil de exemplu, iată niște sfaturi pe care cu bucurie le-aș fi acceptat la începuturile „carierei”.

           Dintre toate publicațiile necesare fieldherperilor cele mai importante sunt determinatoarele. Au desene și explicații clare ce ajută la memorarea caracterelor de identificare ale speciilor sau pot fi folosite la întoarcerea de pe teren la analiza fotografiilor cu animale nefamiliare. Dar unele pot fi utile doar pentru a stabiliza o masă cu un picior mai scurt. 🙂

          Pentru herpetofauna, deși depășit din punct de vedere taxonomic Reptiles and Amphibians of Europe a lui Nicolas Arnold este piesa de rezistentă. Ilustrațiile sunt de foarte bună calitate și de asemena hărțile de distribuție. Din European Reptile and Amphibian Guide de Axel Kwett lipsesc specii, ca de exemplu șopârla de nisp, iar hărțile sunt grosiere…

           Așadar, cumpărați asta:

Imagine

          Dar evitați clar:

Imagine

         Și la păsări ultimile descoperi în materie de genetică moleculară mă fac să aștept o nouă variantă, însă fără dar și poate Collins Bird Guide (ediția a 2-a) e cel mai bun determinator creeat vreodată. Trebuie desigur menționat și Păsările din România și Europa. Dacă îl găsiți într-un anticariat nu îl ocoliți, deși umblă vorba prin târg, și încă de ceva vreme, că se pregătește o nouă ediție revizuită.

           Diferența între cele două este ca cea între chitara acustică și cea electrică. Profesorii spun că e musai să începi cu instrumentul greoi și limitat pentru a te căli. Starurile rock povestesc cum în tinerețe au pus mână pe o chitară electrică și de atunci nu s-au m-ai despărțit de ea. 🙂

          O investiție serioasă:

Imagine

          Dar citiți și:

Imagine

          La capitolul mamifere e înțelept să alegeți tot un ghid ilustrat cu desene și nu unul cu fotografii, care pot de multe ori induce în eroare datorită unghiurilor și a luminii. Deși nu o să îl folosiți atât de des că pe primele două, Mammals of Europe de David Macdonald își merită locul în bibliotecă. Alte ghiduri o pot stabiliza. 🙂

          Așa arată varianta cu copertă de hârtie, preferabilă întotdeauna datorită greutății și costurilor mai reduse:

Imagine

          Și așa arată maculatura:

Imagine

          Spor la cumpărături!

Listele

Lasă un comentariu

sa

          Iubesc listele!

          Atât de simple, atât de eficiente, mai ales când vine vorba de observații faunistice. Am liste cam pentru orice ține de herpetofaună, și nu trece zi să nu îmi vina o altă idee de a ordona și categorisi diversele specii văzute:

-lista cu specii fotografiate…prost

-lista cu animale găsite călcate de mașină

-lista cu specii  găsite în Parcul Tineretului

-lista cu specii care m-au mușcat

-lista cu specii văzute într-un an calendaristic

– lista de specii găsite iarna

          Dar dintre toate, două sunt indsipensabile:

-lifelist –  cartea de vizită a oricărui fieldherper; practic câte specii am văzut din fauna României

-wishlist – adună speciile pe care din diverse motive încă nu le-am observat, atât la modul absolut, cât și pentru o zonă sau perioadă de timp.

          Și acum să dăm cărțile pe față, să știm clar ce avem și cu ce defilăm: 😉

Herpetofauna României

Lifelist

Doi zece; probă, probă!

3 comentarii

          Dragi cititori aflați în premieră aici,

          Va mulțumesc că ați accesat acest blog, și sper să va lămuresc rapid  dacă merită să reveniți, sau din contra.

          Mă numesc Vlad Cioflec, sunt de o viață pasionat* de reptilele și amfibienii țării, și de ceva ani și de păsări. (* a se citi obsedat)

          Ce presupune pasiunea asta; teraristică, comerț, colectare?! Deloc! Caut animalele doar pentru a le vedea, pe cât posibil  și fotografia în mediul lor natural .  Și țin evidența a ceea ce am văzut, când, unde și cum.

          Așa cum am spus, nu sunt crescător. Și nici vreun dependent de adrenalină.

          Sunt un fieldherper și un birdwatcher. Caut 365 de zile pe an salamandre, broaște,  țestoase, șopârle, șerpi și păsări.

           Uneori le și găsesc. 🙂

 Alergarea șopârlelor prin soare nu e lucru ușor

Alergarea șopârlelor prin soare nu e lucru ușor

http://sor.ro/ro/noutati/Despre-soimului-dunarean-varianta-tatuaj.html