Poate că vi se pare ciudată această denumire, dar ea are menirea de a ne reaminti că apetitul speciei noastre pentru friptura și ciorba din frumoasa reptilă a produs declinul ei absolut catastrofal, de la câteva sute de milioane, la aproximativ o sută de mii…
Țestoasa de care vorbim astăzi încă nu a fost documentată în apele noastre teritoriale, dar prezența ei a fost dovedită în Marea Neagră. De patru ori mai exact: în noiembrie 1898 în dreptul unei localități bulgărești, în decembrie 2009 și octombrie 2014 în largul coastelor turcești iar în mai 2010 și octombrie 2016 în apele Georgiei.
Deci putem spera ca în viitorul apropiat un exemplar hoinar din Mediterana să apară și pe una din plajele noastre mai sălbatice.
Deși seamănă cu țestoasa de mare la fel cum țestoasa dobrogeană aduce cu cea bănățeană, cel mai sigur mod pentru a le diferenția este să numărăm plăcile costale de pe o singură laterală. Dacă sunt cinci, atunci este Caretta caretta. Dar dacă sunt doar patru, am dat lovitura – Chelonia mydas!
În cazul în care doriți să aflați mai multe despre biologia și conservarea acestei minunate țestoase marine cândva comună atât în Pacific cât și în Atlantic, atunci vă recomand cu căldură această carte:
Mult succes!
Herpetofauna României 