Când planificasem acum câteva luni tura în Basarabia nu știam de canicula ce urmă să se abată asupra regiunii,  astfel că la plecarea de acasă eram oarecum resemnat că nu voi observa cine știe ce.

          Drumul până la vamă a fost aproape pustiu, fără reptile, fără amfibieni, doar câteva păsări relativ comune ici și colo. Din Lunca Prutului ce altădată era plină de viață ne-am mulțumit să ieșim cu câteva cântece de broaște de lac auzite în depărtare… bune și alea la lista ieșirii, decât deloc.

          Deodată pe marginea șoselei ce se tot reablitiează de ani buni, nederanjate de zgomotele excavatoarelor și basculantelor am observat un stol de câteva berze. Câteva zeci. Am oprit să le admirăm, poate să vedem dacă găsim și una neagră rătăcită printre ele. Și mare ne-a fost mirarea când în locul unei berze negre am observat un cocor. Și încă unul! Plus doi juvenili mai în dreapta! Era ireal, doar cocorii trec primăvara devreme și toamna târziu prin Moldova. Să vezi vara o familie este o ocazie ce apare o dată în viață.

IMG_0031

Habitat de cocostarci

IMG_0051

Cocor (Grus grus)

          După câteva zile de odihnă am plecat spre Rezervația Științifică „Codrii” unde în ciuda tuturor eforturilor nu am văzut herpetofaună și a trebuit să ne mulțumim cu cântecul unui ciuș. Am strâns cortul și pe drumul spre casă am mai oprit pe o lizieră. Pe hartă arăta bine, la fața locului însă era multă viță de vie, porumb, mașini, tractoare și oameni.

JMG_0001 (4)

Cucuruz

          Nu aș fi crezut în vecii vecilor că acolo voi avea parte de observația ieșirii, dar uite că de pe un morman de deșeuri vegetale, la câțiva centimetri de un gușter adormit, total nederanjat de oamenii ce își lucrau pământul la doar câțiva pași, ne privea atent un șarpe. Și nu orice specie, ci chiar vipera de silvostepă!

JMG_0001 (2) - Copy

Vipera berus nikolskii

Anunțuri